C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Sistemul contraatacă

Când scriam, săptămâna trecută, că este doar o chestiune de timp până ce alianţa corupţilor şi a tuturor oamenilor din sistem care se simt ameninţaţi de ancheta în cazul Voicu va declanşa contraatacul, nu îmi imaginam că el va începe atât de curând şi atât de brutal. Decizia Curţii Constituţionale de a desfiinţa practic Agenţia Naţională de Integritate este însă semnalul clar că toţi cei care ţin România prizonieră într-un sistem feudal au decis să reacţioneze tranşant şi fără întârziere împotriva celor care încearcă să le smulgă privilegiile. Mesajul lor este foarte simplu: nu dorim să dăm socoteală pentru nimic! Prin gura Curţii Constituţionale ei ne-au spus verde în faţă că nu acceptă să fie întrebaţi şi, cu atât mai puţin, să li se ceară justificări nici pentru modul în care fac avere în timp ce deţin o funcţie publică, nici despre resorturile ascunse care stau în spatele unor decizii ce ne afectează pe fiecare dintre noi şi nici pentru sentinţele juridice pe care le dau.

Dacă studiaţi rezultatele concrete ale investigaţiilor întreprinse de ANI, o să remarcaţi că ele sunt departe de a fi spectaculoase. Sesizările Agenţiei ajung în final în instanţă, iar acolo împărtăşesc aceeaşi soartă cu multe alte dosare anticorupţie: înaintează greu, fac un ocol larg pe la Curtea Constituţională şi, chiar dacă au noroc să treacă de cea mai politizată instituţie juridică, tot durează ani până primesc o sentinţă. După care urmează alţi ani de recurs.

De exemplu, cererea de confiscare a averii chirurgului-senator Şerban Brădişteanu, acuzat că a luat 4 milioane de euro mită pentru a aranja o licitaţie pentru aparatură medicală, datează din 2008. După aproape doi ani, de-abia a ajuns la Curtea Constituţională, care, de altfel, i-a şi pus cruce. Chiar dacă ar fi trecut de Curtea Constituţională, ar mai fi durat probabil încă vreo câţiva ani ca să capete o soluţie definitivă.

Şi atunci, dacă oricum există o rată minusculă de succes a Agenţiei Naţionale de Integritate, dacă instanţele funcţionează oricum foarte bine ca bariere împotriva sesizărilor acesteia, de ce a fost nevoie de sentinţa neruşinată a Curţii Constituţionale prin care ANI să fie anihilată complet? De ce a ales alianţa corupţilor şi privilegiaţilor din România să antagonizeze societatea civilă şi să supună România oprobriului Uniunii Europene, şi aşa nemulţumită de lipsa de rezultate concrete în lupta anticorupţie? Iar toate astea printr-o sentinţă vizibil nedreaptă şi profund sfidătoare, având în vedere că aceeaşi Curte Constituţională dăduse anterior aviz favorabil pentru aceleaşi articole ale legii ANI pe care acum le incriminează. La ce foloseşte o asemenea lovitură de forţă?

Răspunsul este foarte simplu. Vor să ne reamintească faptul că ei sunt cu adevărat stăpânii acestei ţări şi pot face realmente ce vor. Iar pentru ca noi toţi să acceptăm această realitate ea trebuia spusă răspicat, despotic, astfel încât cei ce le contestă drepturile pe care şi le-au câştigat şi consolidat de peste 60 de ani încoace să înţeleagă că nu au nici o şansă de reuşită şi să abandoneze lupta.

Toţi cei în numele cărora Curtea Constituţională a vorbit nu îşi pot permite nici un semn de slăbiciune într-un astfel de moment. Forţa lor constă, în primul şi în primul rând, în puterea de a ne convinge că nu pot fi învinşi. O dată ce acceptă să intre în defensivă, să permită arestarea politicienilor şi a magistraţilor compromişi, a oamenilor de afaceri care îi finanţează, să se lase hărţuiţi cu declaraţii de avere şi de interese, să dea socoteală pentru fiecare casă sau cont bancar, iar drumurile la DNA să devină rutină, bătălia este ca şi pierdută. Chiar dacă vor reuşi, o vreme, să-şi păstreze libertatea, cu sprijinul complicilor de la Curtea Supremă de Justiţie, ei vor ieşi din afaceri. Cine îi va mai angaja să le rezolve o problemă dacă există un risc major ca înţelegerea lor să ajungă în fonoteca de aur a DNA şi, ulterior, în paginile ziarelor? Fără bani, fără pârghii de influenţă concretă, rolul lor parainstituţional, de mari combinatori, se va încheia pentru totdeauna.

După Voicu şi Costiniu, după Căşuneanu şi Locic, după Brădişteanu şi Negoiţă, alţii şi iar alţii vor urma. Chiar dacă acum pare că investigaţiile lovesc doar într-un singur partid, după ce numărul celor anchetaţi va începe să crească procurorilor le va fi imposibil să ţină ascunse reţelele transpartinice care vor începe să se contureze din declaraţiile învinuiţilor.

Din acest motiv, nu cred că promisiunile premierului Emil Boc de a reda Agenţiei Naţionale de Integritate atribuţiile anulate de decizia Curţii Constituţionale se vor materializa. După spusele mai multor experţi care au lucrat la legea de funcţionare a ANI, Curtea Constituţională nu a avut realmente nici un temei juridic pentru a o amputa. Şi, cu toate acestea, a făcut-o. Şi o va face încă o dată, fără jenă, şi în cazul unei noi variante de lege ANI, la care a început să lucreze un grup de specialişti la Ministerul Justiţiei. Pentru că politicienii, cu mici excepţii, nu doresc, la rândul lor, o asemenea lege, care îi obligă cel puţin la mai multă abilitate în a-şi masca veniturile ilicite. Au trecut doar câteva ore de la declaraţiile înflăcărate ale lui Emil Boc în sprijinul ANI până ce ministrul Berceanu s-a pronunţat împotriva „justiţiei paralele” pe care o face Agenţia. Nici Gyorgy Frunda, membru de vază al celuilalt partid de guvernământ şi cunoscut adversar al măsurilor anticorupţie, nu s-a lăsat mai prejos, declarând tranşant că decizia Curţii Constituţionale i se pare în regulă. Câţi dintre colegii lor le împărtăşesc opiniile? Îndrăznesc să spun că peste 90%. Adică, exact cam câţi au averi ce nu pot fi justificate din salariile de parlamentar sau funcţionar de stat.

Evident, problema nu este fără soluţie. Însă ea nu poate veni chiar de la cei care au creat-o. Nu cred că judecătorii Curţii Constituţionale sunt nişte oameni curajoşi. Aşa cum nici majoritatea politicienilor nu sunt. Forţa lor stă în blazarea noastră. Un protest-maraton la care să participe măcar câteva zeci de mii de oameni cred că i-ar pune, cel puţin pentru o vreme, cu botul pe labe. Nici Ceauşescu nu a priceput altfel.

DAN CRISTIAN TURTURICA
sursa: romanialibera.ro

Related Posts

  • InvestigatorulInvestigatorulÎn aceste momente de emoție generalizată, de stupefacție și de indignare în fața nivelului lamentabil de […]
  • Dan Diaconu: ”În cinci ani”Dan Diaconu: ”În cinci ani”În cinci ani banii tăi nu vor mai exista în formă fizică. Totul va fi electronic, iar impozitele, taxele sau […]
  • Efectul pervers al lui 10 augustEfectul pervers al lui 10 augustManifestațiile din 10 august au scos în evidență o serie întreagă de caracteristici ale frontului anti-PSD, […]

One Response “Sistemul contraatacă”

  1. Ion Albu says:

    Da, acesta este un articol profesionist. Informeaza si informeaza corect ! Spune lucrurilor pe nume si nu sugereaza nimic.Nici nu generalizeaza. Sustine raspicat si pe fata ca “Un protest-maraton la care să participe măcar câteva zeci de mii de oameni cred că i-ar pune, cel puţin pentru o vreme, cu botul pe labe.”
    Da, SI EU PROTESTEZ FATA DE DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE DE A DESFIINTA PRACTIC A.N.I.
    Si ma semnez cu numele meu adevarat : Ing. Ion Albu din Bucuresti.
    Cine urmeaza pe lista celor ce protesteaza ?

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss