Analize și opinii Cultură și Familie

Ce-și dorește România?

În ultimii 26 de ani ne-am luat cu politica internă, cu micile certuri între partide, cu corupția apoi cu anti-corupția în fine, în aștia 26 de ani am avut altă treabă, nu prea ne-a interesat politica externă. Cât timp noi n-am fost atenți la planetă lucrurile s-au mișcat. Au apărut câteva state noi în Europa, relațiile dintre marile puteri s-au schimbat, au apărut noi puteri regionale, dar noi am rămas consecvenți – nu ne apropiem de politica externă că poate greșim.
romania_steag_fata_de_copil_mic1_94511300
Astăzi, într-o lume distrusă de interese politico-economice și religioase România dă impresia că ar vrea să facă, din nou,  politică externă. Din amorțeala caracteristică ne-au scos, ca de obicei aliații noștri strategici, Statele Unite ale Americii prin declarațiile ambasadorului de la Chișinău și mai apoi prin declarația primită de la Departamentul de Stat.

Ambasadorul SUA la Chişinău, James Pettit“Consider că este foarte important şi aceasta desigur este politica noastră, ca Republica Moldova să rămână un stat suveran şi independent în interiorul unor graniţe sigure. Unirea cu România, de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici, în Republica Moldova. Republica Moldova nu este România, Republica Molodova are propria sa istorie şi proriile provocări”.

Ambasada Statelor Unite la București a transmis, la solicitarea site-ului Hotnews, un punct devedere în legătură cu declarațiile ambasadorului american la Chișinău.

„Statele Unite sprijină de multă vreme suveranitatea Republicii Moldova și integritatea sa teritorială. SUA salută România pentru leadership-ul de care a dat dovada continuu și pentru abordarea colaborativa în sprijinul dezvoltării democratice a Republicii Moldova, al eforturilor sale de reformă și al continuării procesului de integrare a sa în UE, în conformitate cu aspirațiile populației din Moldova”.

Pentru români această poziție a SUA a fost ceva incredibil, aproape fantastic. Cum nu ne sprijină pe noi Washingtonul, nu suntem noi prietenii lor? Nu am pus noi scut anti-rachetă la Deveselu și avioane americane la Babadag? Surpriză, uite că nu ne sprijină ba chiar poziția lor ucide, cel puțin pentru o perioadă, idealul de a ne uni cu Moldova.

Facem politică de stat sau jocuri de culise pentru conducerea coloniei?

Un stat normal, cu lideri care își doresc ca acea țară să existe și după mandatul lor fac din politica externă o prioritate. Clasa noastră politică a crezut că după intrarea în NATO și UE am renunțat la suzeranitate și la politică externă proprie iar americanii și europenii ne-au lăsat să credem asta ba chiar au încurajat acest timp de gândire.

Ne-am trezit acum, după 26 de ani că pe americani îi cam deranjează unirea noastră cu Moldova și că noi suntem iar proștii-n schemă. Că nu avem alianțe în zonă, că suntem certați și cu ungurii și cu sârbii, că bulgarii se uită mai degrabă la Kremlin decât la Bruxelles și noi suntem iar singuri.

Un stat fără un proiect de țară este un stat fără viitor. Iohannis și mai nou Cioloș au fost în multe vizite externe dar în toate au vorbit ca membri UE și NATO, ca europeni sau ca pro-americani și nicodată ca români. După 26 de ani înseamnă prea puțin să fii român, iar străinilor trebuie să le prezentăm buletinul european ca să ne recunoască.

Lecția dată la Chișinău de partenerii noștri de la Washington arată că poate e nevoie și de antreprenori români, de armată românească și mai ales de politică de stat nu de colonie. Unirea cu Moldova trebuie să fie dezideratul nostru, nu intrarea în spațiul Schengen, care nu mai înseamnă nimic. Dar este mai ușor pentru actualul leadership să spună  ”noi vrem să intrăm în Schengen”, pentru că doar asta pot face ei pentru țară ”NIMIC”.

Autor: Alexandru David