C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Un alt “preţ” al gazelor de şist: cutremurele

Continuăm dosarul gazului de şist cu altă filă care face trimitere la unul dintre pericolele secundare trecute până acum sub tăcere: cutremurele determinate de aplicarea tehnologiei de fracturare hidraulică. În ciuda lobby-ul agresiv al companiilor miniere, legătura între fraking şi cutremure a fost atestată de cercetători a căror probitate nu poate fi pusă la îndoială; vorbim aici de reprezentanţi ai armatei SUA şi ai Comisiei de mediu al aceluiaşi stat. Şi cum SUA are o vastă experienţă în aceste domeniu… poate ar trebui să învăţam şi noi din aceasta.

Una dintre consecinţele “colaterale” ale forajului şi exploatării gazelor de şist prin metode fracturării hidraulice este cea a apariţiei în zona de exploatare a unor seisme, de regulă de intensitate redusă, dar cu o frecvenţă direct proporţională cu cea a procesului tehnologic.

Deşi companiile petroliere fac eforturi disperate pentru a ascunde acest aspect,protestele locuitorilor speriaţi de succesiunea de cutremure au forţat autorităţile ca, de cele mai multe ori, să ia atitudine. Iată, în continuare, doar o scurtă selecţie a câtorva cazuri care au ţinut pagina de gardă a publicaţiilor din întreaga lume la vremea respectivă:
3 iunie 2011: Gazul de şist: un foraj la originea unui cutremur?”. Primul site britanic de foraj de gaz de şist a fost închis ca urmare a succesiunii a două cutremure în luna aprilie şi mai a anului 2006. Conform coordonatorului Centrului de studii geologice britanice, Brian Baptie, epicentrele celor două cutremure au fost localizate în apropierea site-ului de la Preese Hall. Aceeaşi sursă confirmă că aparatura montată după apariţia primului seism a relevat faptul că cel de al doilea a avut aceleaşi caracteristice cu primul ceea ce sugerează o cauză comună: procesul de fraking folosit pentru exploatarea gazului de şist.

2 ianuarie 2012: “Un nou cutremur neaşteptat a forţat autorităţile statului Ohio să închidă un puţ de extracţie de gaz de şist”. Cutremurul cu magnitudinea de 4,3 grade înregistrat în regiunea Youngstown a obligat autorităţile să stopeze forajul la un puţ de gaz de şist, unde se utiliza tehnica fracturării hidraulice.

Regiunea a cunoscut o ciudată serie de mici cutremure de la debutul exploatării şi deşi James Zehringer, responsabilul Resurselor naturale, a explicat că nici o persoană nu a putut aduce dovezi menite a face legătura între seisme şi activitatea extractivă, acesta a decis să fie prudent, luând decizia de a suspenda activitatea de exploatare.

Trebuie subliniat că regiunea nu a înregistrat niciodată cutremure până când compania “Northstar Disposal Services” nu s-a instalat în Youngstown şi a început extracţia gazului de şist prin metoda fracturării hidraulice. Pe teritoriul statului Ohio funcţionează peste 200 de astfel de puţuri care utilizează aceiaşi tehnologie pentru extracţia gazului de şist.

20 ianuarie 2012: “Explorarea gazului de şist face să tremure solul”. Potrivit unui raport publicat de către experţii europeni forajele realizate în partea de nord a Angliei (Lancashire) pentru a detecta gaze naturale sunt, probabil, la originea cutremurelor de magnitudini 2.3 și 1,5 (pe scara Richter) care au fost observate în regiune. “Este foarte probabil ca operaţiunile de fraking să provoace reacţiile seismice observate, datorită unei combinaţii de factori legaţi de natura geologică a sitului şi presiunea apei injectate” precizau experţii europeni.

18 aprilie 2012: “Cutremure legate de fracturarea hidraulică” – Conform studiilor efectuate de experţii americani şi cei britanic, fracturarea hidraulică poate declanşa cutremure de pământ. Studiul american realizat de un organism guvernamental raporta o creştere “remarcabilă” a cutremurelor de pământ în zona centrală a SUA, după 2001, ca rezultantă “cvasicertă” a producţiei de gaze şi petrol. La rândul său, raportul britanic concluziona că seismele din NE Angliei au fost determinate de fracturarea hidraulică utilizată de compania britanică Cuadrilla Resources pentru forarea puţurilor de explorare a gazului de şist.

13 decembrie 2012:“Marea Britanie vrea să redemareze explorarea prin fracturare hidraulică”. Ministerul Energiei a autorizat reluarea explorării gazelor de şist prin metoda fraking-ului cu menţiunea că acestea se vor efectua sub un control strict pentru a se evita potenţiale cutremure. Decizia premierului britanic David Cameroun are la bază evoluţia a preţului gazelor în SUA unde, sub presiunea ofertei de gaze rezultate în urma explotării gazelor de şist, preţul acestora s-a corectat drastic.

Ultimul risc cunoscut?

Dacă ar fi să dăm crezare studiilor ştiinţifice realizate, cutremurele de pământ conexe exploatării gazelor de şist sunt “ultimul” risc cunoscut şi legat direct de acest proces tehnologic.

În ciuda studiilor efectuate, lobby-ul petrolier şi gazeifer continuă să se bată pentru cauza lui, declarând că bătălia lor este în interesul general şi, mai ales, pentru reducerea dependenţei energetice. Şi asta în timp ce cutremurele de pământ sunt semnalate din ce în ce mai des în zonele în care se efectuează explorării sau extracţii ale gazelor de şist, şi nu mai pot fi numite simple coincidenţe geologice.

Este de ajuns să aducem în discuţie ultimul cutremur de pământ de 5,6 grade care a debusolat Oklahoma, aflat în centrul unei puternice zone extractive de gaz de şist. Pentru numeroşi observatori aceste cutremure de pământ nu fac altceva decât să demonstreze riscul seismic rezultat din tehnologia fracturării hidraulice.

Dacă până în 2010 (anul în care a început exploatarea gazului de şist în zona Oklahoma) au fost înregistrate 50 de cutremure, numai în 2010 au fost înregistrate nu mai puţin de 1.047 seisme! Datele au fost confirmate de două instituţii care nu pot fi acuzate de apartenenţa la un grup ecologist: Armata SUA şi Centrul de Supraveghere a Mişcării Seismice a SUA.

Mai mult, cele două organisme guvernamentale au recunoscut legătura de cauzalitate între creşterea îngrijorătoare a activităţii seismice şi exploatarea gazului de șist. O corecţie de care, până acum, nimeni nu a vorbit în România.

Pericolul planetar

Dacă facem abstracţie de terifiantul documentar “Gasland” al americanului Josh Fox, cel realizat în regia polonezului Lech Kowalski, “Boala gazului de şist” a fost în măsură să-l facă pe preşedintele francez, în prima sa conferinţa de presă de la Elysee, să afirme că “veţi fi chiar îngroziţi de ancheta care face paralelă între Pennsylvania, “Arabia Saudită”, a gazului de şist în Statele Unite şi Polonia, considerată “Kuweit”-ul Europei”.

Şi, într-adevăr, pentru cei care au posibilitatea să urmărească documentarele vor fi şocaţi de primele imagini ale unor vaci pline de plăgi şi de dovezile oferite de un fermier american, nevoit să-şi părăsească locuinţa pentru a-şi salva familia.

După cum spunea acesta, în Tennessee “toate simptomele au dispărut.” În varianta poloneză, locul imaginilor bucolice cu iarba verde şi pâraie cristaline este luat de primele camioane sosite pentru a inspecta solul înainte de foraj ca urmare a acordului executivului polonez de a face primele evaluări.

În scurt timp, apa cristalină este înlocuită de o apă tulbure, maronie, pe care nici oamenii şi nici animalele nu o pot consuma. În compensaţie, compania petrolieră oferă animale de plus fermierilor care se unesc pentru a lupta împotriva colosului petrolier. O bătălie care pare pierdută din start ţinând cont de istoria recentă a companiei care, într-o situaţie similară, a mobilizat nu mai puţin de 500 de avocaţi pentru a apăra interesele companiei.

Dincolo de polemica indusă de documentarul respectiv, trebuie luată în calcul însă realitatea imediată.

În timp ce Europa se pregăteşte să legifereze exploatarea gazului de şist datorită pericolelor de mediu în acest gen de exploataţii, Polonia îşi multiplică eforturile în această direcţie.

Şi asta în ciuda eforturilor (încă timide) a ecologiştilor de a stopa procesul de extracţia a gazelor de şist. Referindu-se la debutul explotării din Brodnica, aflată câţiva kilometri de Varşovia, o regiune recunoscută din punct de vedere turistic, Tomasz Derkowski, care o fondat o asociaţie pentru protecţia acestui areal, atrăgea atenţia că exemplele americane ar trebui să fie suficiente ca semnal de alamă pentru oricine.

“Este suficientă o pană de curent. Forajul este în imediata apropiere a lacului Skarlinski care alimentează alte lacuri din regiune. Dacă lacul Skarlinski va fi poluat, întreaga regiune va avea aceeaşi soartă” sublinia acesta.

În plus, procesul de fracturare hidraulică implică folosirea unor imense cantităţi de apă, iar regiunea Brodnica suferă frecvent, în perioada estivală, din cauza secetei ceea ce suplimentează temerile locuitorilor că într-o astfel de eventualitate nu vor mai avea apa necesară, aceasta fiind consumată în procesul de fraking.

Oricum, situaţia de la Brodnica nu este singulară, deoarece Polonia este liderul european în domeniul cercetărilor în domeniul gazului de şist.

Motivaţia autorităţilor de la Varşovia ţine de necesitatea asigurării independenţei energetice a ţării. motiv pentru care a fost alocat un fond de peste 10 miliarde de euro destinat investigaţiilor gazeifere.

Şi totul se bazează pe un studiu american, Agenţia Americană pentru Energia (AIA) susţinând că Polonia “stă” pe un rezervor de aproximativ 300 miliarde mc de gaz, ceea ce ar asigura independenţa energetică a ţării în următorii 300 de ani. Chiar dacă aceste cifre sunt incorecte, nebunia de la Varşovia a început să-şi arate efectul economic: Gazprom a redus preţul gazelor naturale livrate Poloniei cu 15%.

Valsul bulgar cu gazul de şist

În faţă protestelor ecologiştilor, Sofia a fost forţată ca în ultima lună a anului trecut să retragă autorizaţia acordată grupului Chevron pentru exploatarea gazelor de şist. Prima reacţie: ecologiştii au fost manipulaţi de cei de la Gazprom…

Istoricul explorării gazului de şist în ţara vecină este destul de încurcat şi ezitant. Cu un an în urmă, executivul de la Sofia era vehement criticat pentru că a permis grupului petrolier Chevron să exploreze zăcământul de şist din apropiere de Novi Pazar, în NE-ul ţării.

În afara impactului de mediu discuţiile s-au concentrat pe condiţiile în care a fost realizată tranzacţia, catalogată de presa bulgară ca fiind “secretă şi opacă”.

Autor: Dănuţ Dudu

sursa: financiarul.ro

Mobilizarea generală determinată de campaniile de presă au obligat deputaţii să se pronunţe în această chestiune. Mii de ecologişti şi rezidenţii din zonele vizate au mărşăluit pe străzile Sofiei până când autorităţile au retras autorizaţia acordată celor de la Chevron.

O mişcare care îl face pe premierul bulgar Boiko Borissov să constate cu regret:“Parlamentul a luat o decizie suverană. Eu plec, dar când generaţiile viitoare vor întreba de ce suntem încă dependenţi de Rusia şi de ce plătim gazul nostru de cinci ori mai scump decât americanii, vreau să ştie cine este responsabil “.

Până a se ajunge însă la retragerea autorizaţiei de exploatare, timp de un an de zile, mişcările ecologiste au manifestat permanent împotriva proiectului respectiv.

Prima victorie majoră a mişcării protestatare a fost marcată pe 14 ianuarie, când mii de bulgari au manifestat în toate capitalele europene împotriva împotriva explorării şi exploatării gazului de şist. Miile de tineri care au manifestat în centrul Sofiei şi care purtau afişe de genul: “Nu gazului de şist, da naturii!”, “Pleacă Chevron!” s-au oprit în faţa Parlamentului bulgar scandând “Victorie!”

Manifestări similare au fost înregistrate în regiunea agricolă Dobroudja (unde era prevăzută demararea forajelor), la Varna, Bourgas, Plovdiv şi Plevna.

La finalul manifestaţiilor, liderii organizaţiei ecologiste “Fracking Free Bulgaria” anunţau că au obţinut de la preşedintele Parlamentului bulgar, Tsetska Tsatcheva, promisiunea unui moratoriu pe tema tehnicii de fracturare hidraulică folosită în exploatarea gazelor de şist.  Un moratoriu care a fost adoptat ulterior şi care a avut ca rezultantă rezilierea autorizaţiei acordată grupului Chevron.

Autor: Dănuţ Dudu
sursa: financiarul.ro

Related Posts

5 Responses “Un alt “preţ” al gazelor de şist: cutremurele”

  1. costin Stirbu says:

    Bravo Bulgaria!
    Rusine Romania pentru ce vrea sa faca Shevron la Barlad si RMGC la Rosia Montana!

  2. Mihaela says:

    De ce trebuie sa facem rau ca mai apoi sa cautam solutii sa-l indreptam? Sint atitea informatii despre raul care urmeaza si, totusi, unii dau avize!… E chiar trist! Raul asta nu afecteaza doar o persoana, doua, ci generatii intregi? Nici de copii nu le pasa?!

  3. Mircea says:

    Daca le pasa guvernantilor de locuri de munca pentru cei din Rosia M, de ce nu le-a pasat si de minerii din V Jiului pe care anii trecuti i-a disponibilizat masiv?!

  4. sorin says:

    Multe din progresele tehnice ale omenirii au fost insotite si de un impact pe termen scurt sau lung asupra mediului. De exemplu activitatile miniere sunt dintre cele mai poluante.
    Haldele de zgura din vecinatatea combinatelor siderurgice sunt bine cunoscute. Motoarele termice din automobile, nave maritime, avioane sunt responsabile de poluarea aerului.
    Dar nu putem accepta o tehnologie care in mod evident provoaca cutremure de pamant, poluarea apelor, consumarea rezervelor de apa. Mai ales cand cunoastem dinainte consecintele!

  5. ion says:

    si noi de ce nu ne unim sa nu-si mai bata joc de noi acesti tampiti corupti????

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss