<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	
	>
<channel>
	<title>
	Comentarii la: Nu pot tipări ei cât ne putem înfrâna noi	</title>
	<atom:link href="https://gandeste.org/politica/nu-pot-tipari-ei-cat-ne-putem-infrana-noi/12812/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://gandeste.org/politica/nu-pot-tipari-ei-cat-ne-putem-infrana-noi/12812/</link>
	<description>&#34;(...) între ceea ce știi și ceea ce nu știi, este ceea ce presupui (...)&#34;</description>
	<lastBuildDate>Thu, 25 Jun 2020 15:06:05 +0000</lastBuildDate>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	
	<item>
		<title>
		de: Doru Dascalu		</title>
		<link>https://gandeste.org/politica/nu-pot-tipari-ei-cat-ne-putem-infrana-noi/12812/comment-page-1/#comment-6243</link>

		<dc:creator><![CDATA[Doru Dascalu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 23 Sep 2010 15:27:31 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://gandeste.org/?p=12812#comment-6243</guid>

					<description><![CDATA[Tot articolul are chintesenţa în ultimele fraze:
&quot;Dacă sistemul bancar, un privilegiat al datoriilor în exces, plasat strategic, sub protecţia statului, pentru a extrage rentă din economia reală, nu doreşte ca sectorul privat (deopotrivă companii şi populaţie) să iasă de sub sclavia împrumuturilor rostogolite şi cronicizate, răspunsul celorlalţi actori economici pare a fi la fel de ferm. Procesul de deleverage continuă, planurile “anticriză” blocându-se în capcana de lichiditate a jucătorilor încurcaţi în încrengătura datoriilor fabricată în ultimii zeci de ani. Stă până la urmă şi în puterea noastră să nu cădem victime ale proiectelor “magistrale” pe care statele şi sistemele bancare din Occident le au în vedere pentru anii următori. Pentru că… nu trebuie să uităm, nu pot tipări ei cât ne putem înfrâna noi.&quot;]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Tot articolul are chintesenţa în ultimele fraze:<br />
&#8220;Dacă sistemul bancar, un privilegiat al datoriilor în exces, plasat strategic, sub protecţia statului, pentru a extrage rentă din economia reală, nu doreşte ca sectorul privat (deopotrivă companii şi populaţie) să iasă de sub sclavia împrumuturilor rostogolite şi cronicizate, răspunsul celorlalţi actori economici pare a fi la fel de ferm. Procesul de deleverage continuă, planurile “anticriză” blocându-se în capcana de lichiditate a jucătorilor încurcaţi în încrengătura datoriilor fabricată în ultimii zeci de ani. Stă până la urmă şi în puterea noastră să nu cădem victime ale proiectelor “magistrale” pe care statele şi sistemele bancare din Occident le au în vedere pentru anii următori. Pentru că… nu trebuie să uităm, nu pot tipări ei cât ne putem înfrâna noi.&#8221;</p>
]]></content:encoded>
		
			</item>
	</channel>
</rss>
