Îi așteptam cu drag printre cei vii, pe cei “morți în inteligența lor”, începând cu Patapievici și Pleșu (preșu?), și continuând cu alții din GDS, care acum slujesc, în continuare, minciuna.
“Intelighenția” – preoți și farisei fățarnici – ne-au confiscate libertatea. De fapt a fost suferința noastra, spre a ințelege că inteligența, oricât de mare, fără smerenie, te duce la pierzare. Lucifer, e cel mai bun exemplu. Era cu siguranță cel mai deștept dintre îngeri. Și uite unde a ajuns.

Pe aproape sunt și ei!

Alt exemplu, bun pentru ei –poate or să priceapă- este Iuda. Acesta a crezut, în inima lui (în fapt în capul lui), că face bine ducând-ul pe Isus în fața preoților, unde aceștia or să-și dea seama de cea ce el știa: că Isus este Mesia pe care poporul îl aștepta de atâta vreme. S-a înșelat, dar a îndeplinit voia Tatalui. Și-a cerut scuze apoi (s-a căit), renunțând la viață.

“Intelighenția” noastră poate că încă nu și-a dat seama că Băsescu minte? Asta înseamnă că, de fapt, nu prea îi duce mintea.

Sau și-au dat seama și n-au curajul să recunoască că au greșit? Că inteligența lor le-a jucat o festă! Iarăși e grav.

Dar Dumnezeu îi poate inspira să treacă de partea adevarului. Nu e nimic rușinos, dimpotrivă. Abia atunci știm că putem avea încredere în ei: când își pot recunoaște greșelile. A făcut-o Pavel înaintea lor, și, deși a suferit apoi, a suferit pentru Adevăr, “cu placere” am putea spune. Și cum a făcut-o, ca sa revenim printre noi, madam Săftoiu și alții care, înțelegându-și greșala, și-au pus “cenușă în cap” și au trecut de partea adevărului. Bravo lor. Ei încă trăiesc; s-au înșelat, inteligența le-a jucat și lor o festă, dar și-au dat seama de greșală și au avut puterea să o recunoască. Inima nu le era împietrită. Experiența însă sigur le-a întărit credința că “scopul nu scuză mijloacele”. Niciodată. Minciuna nu slujește niciodată Adevărul.

Dar recunoscându-ne minciunile, “căindu-ne”, revenim “în viață”. Redevenim vii. Cu plățile de rigoare, în funcție de mărimea minciunei.

Îi așteptam cu drag printre cei vii, pe cei “morți în inteligența lor”, începând cu Patapievici și Pleșu (preșu?), și continuând cu alții din GDS, care acum slujesc, în continuare, minciuna.

Un comentariu si o reactie similara cu cea primita la articolele despre/contra proiectului de exploatare miniera Rosa Montana. Era suficienta si numai insiruirea de linkuri care aduc dovezi ale activitatii mai mult decat defectuoase daca nu chiar dezastruoase ale membrilor ICR. Acesti “domni”/”doamne”, prin activitatea lor au adus daune grave imaginii Romaniei. Oricare dintre (putinele) argumente pro ICR (de exemplu – Volumul de “activitate”) paleste in secunda 2 daca alaturam CALITATEA sau mai bine zis gunoaiele culturale pe care ICR le-a adus/promovat in tara si strainatate. Mai putem adauga la calitatea “jalnica” a activitatii ICR, opere “fara o structura clara”, o “mizerie” de oameni cu o atitudine si un comportament execrabil si care se adreseaza “oamenilor usor impresionabili” printr-o “sarja nesfarsita de jigniri” aduse intregului popor roman.

Chiar cred ca era si este nevoie de claritate cand vrem sa demonstram ca mizeria e sub pres; nu este nevoie de praf in jur sa nu mai vedem nimic.

Jalnic scris; probabil ca scopul trebuie sa scuze mijloacele si publicul tinta e format din oameni impresionabili de sarja nesfarsita de jigniri

mama ce vome sinistre..