C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Masacrarea Padurilor

Romania, marea defrisare ilegala, partea 1. “Smecherii” care lasa muntii fara paduri si statul fara bani nu au adversar in sala de judecata

Sute de mii de hectare au fost date pe mana unor oameni fara nici un drept, iar alte sute stau nepazite.

O ancheta realizata de Alex Dima.

Romania. Anul 2013. Munti intregi fara un copac in picioare stau marturie a jafului care s-a savarsit in padurile noastre. Pierdem in fiecare zi hectare intregi de padure, iar in locul lor nu mai punem nimic. Pentru a ajunge la varsta maturitatii, unui copac ii trebui 70 de ani. O viata de om. Suntem la coada clasamentului atunci cand vine vorba de impaduriri. La furturi insa suntem campioni.

Din furtul din padure s-au facut miliarde de euro in ultimii ani. Statul a pierdut bani si paduri, iar noi am pierdut si pierdem inca dreptul la aer curat.

Acum 2 ani, la “Romania, te iubesc” a fost aratat dezastrul din padurile noastre. Am aratat cum se fura, cine fura, cine sunt vinovatii si ce ar fi de facut. Acelasi lucru l-am facut si acum 5 ani, in campania, “Romania, marea defrisare”. Toate aceste imagini au ajuns mai apoi la cei care puteau sa actioneze, sa isi faca datoria.

Si in teren, lucrurile s-au mai schimbat. Dupa difuzarea acestor materiale, autoritatile s-au pus pe treaba. In primul trimestru al anului 2011 s-au facut mii de contoale si intocmit mii de dosare penale. Din pacate legislatia e prost gandita si aplicata, iar infractorii scapa mai mereu basma curata. Le-am prezentat si academicienilor situatia din padure, in speranta ca macar ei vor gandi legi bune pentru padure.

Daca imparti 350.000 de hectare de padure la cat a trecut de la revolutie, cat s-a taiat in aceasta perioada, o sa descoperit ca in ultimii 20 si ceva de ani, in Romania, in fiecare ora s-au taiat ilegal 2 hectare de padure in fiecare ora. Deci in fiecare ora au disparut 2 hectare de padure. Nu exista date oficiale cu furtul real din padure.

Abia acum, in 2013, un raport al Curtii de Conturi a confirmat aceste date. 366.000 de hectare de padure au fost taiate ilegal in ultimii 23 de ani. Iar paguba este uriasa.

Lucia Varga, ministrul delegat pentru Paduri: “Din 1990 pana in 2011 Romania a pierdut pierdut aproximativ 80 de milioane de metri cubi de lemn, 5 miliarde de euro. Problema este ca acestea sunt cifre constatate in urma proceselor verbale incheiate de institutiile statului.”

5 miliarde de euro este paguba calculata de Curtea de Conturi, dar s-a luat in calcul pretul cel mai mic, pentru lemnul de foc. Raportul precizeaza ca această cifra este departe de a fi cea reala, intrucat cea mai mare parte a arborilor taiati din padurile Romaniei au luat calea strainatatii la preturi cu mult mai mari decat pretul minim stabilit pentru lemnul de foc. In plus in raport se arata ca aproape 600.000 de hectare de padure au fost retrocedate sau urmeaza a fi retrocedate cu incalcarea legii. Iar peste 500.000 de hectare de padure sunt acum nepazite. Acolo taie cine vrea si cum pofteste.

In Salatruc, Arges, se vede cum mai bine de o suta de hectare au fost rase. Nu vorbim de un accident. Au taiat oamenii de aici din zona. Fara apasare. Este clar ca e ilegal.

Zona a fost vizitata si de ministrul Mediului, inconjurat de o armata de politisti si silvicultori, oameni care au stiut ca aici se taie padurea. Dezastrul s-a produs in vara anului trecut, iar acum casele din vale sunt amenintate la fiecare ploaie.

“Cei care au facut vor plati. Puscaria ii mananca.” In fata presei, ministrul a tunat si-a fulgerat.

Legislatia e prea blanda. In acest moment, cine isi taie padurea aremari sanse sa scape nepedepsit, intrucat in fata judecatorului nimeni nu se constituie in parte vatamata.Padurea ar trebui aparata de institutiile statului. Acestea nu-si fac insa datoria. Ajunsa la Bucuresti, Lucia Varga a realizat ca nu prea are ce sa le faca vinovatilor de la Arges.

Lucia Varga, ministrul delegat pentru Paduri: “Actualul cadru legislativ practic nu pot sa spun ca a incurajat..nu prevedea masuri drastice pentru pedepsirea hotilor. Acum ce pot sa fac pentru cazul din Arges este sa ridic autorizatia pentru seful de ocol de la Clabucet si sigur ii vom face dosar penal, dar cel mai probabil ca ii vor da neinceperea urmaririi penale. Iar inspectorului de la Ploiesti sa isi piarda functia. Masuri minore fata de pagubele ce s-au produs acolo.”

L-am cautat pe seful Ocolului privat Clabucet, cel care si-a dat acordul pentru taierile ilegale de la Salatruc. Sunam … incercam sa dam de sef. La actualul sediu al ocolului Clabucet nimeni nu vrea sa vorbeasca.

Seful de ocol e in concediu….” – ni se spune.

La o saptamana dupa vizita de lucru a ministrului pe Valea Topolugului ne-am intors in Arges si am urcat ceva mai sus de locul in care a fost dus inaltul oficial de padurari. Toata lumea din zona stie ce se petrece pe Valea Topologului. Ne-am intors in locul in care se taie. In urma lor, muncitorii lasa un adevarat dezastru. In deal, imediat ce ne-au simtit prezenta muncitorii au incetat programul.

Acelasi ocol privat de la Clabucet isi da acordul pentru jaful din padure. Seful de ocol este plecat in concediu si nu e de gasit. La Bucuresti, autoritatile vorbesc despre taieri ilegale pe o mie de hectare in Arges si se lauda cu o ampla ancheta intitulata pompos “scutul padurii”.

In tot acest timp, la Arges, pe mai toate vaile, drujbele rasuna fara incetare, iar zeci de tiruri incarcate cu lemn taiat ilegal si “albit” in acte la marginea padurii, parasesc zilnic zona.

Romania, marea defrisare 2. Istoria complicata a mostenirii boierului Mateescu si lupta pentru padurea de zeci de milioane de euro

La Bihor, un judecator a reusit sa dea o sentinta care a starnit si zambete si fiori si a batut toate recordurile in materie de retrocedare.

Castelul de la Gheghie a apartinu boierului Gheorghe Mateescu. Apare si intr-o poza, in fata castelului, impreuna cu sotia. Un om care la inceputul anilor 1900 se ocupa cu afaceri cu petrol si paduri. Averea sa este mostenita de fiul sau Alexandru Mateescu. Daca acesti oameni ar sti acum ce bataie se da pe averea lor s-ar rasuci in mormant.

Mostenirea familiei Mateescu are o istorie complicata. Intr-o zona a Bihorului au fost padurile boierului. In 1948, averea familiei este confiscata, iar Alexandru Mateescu impreuna cu sotia sunt aruncati in strada si ajung in Bucuresti. Alexandru Mateescu moare in 1961. Sotia sa, Victoria Matei, moare in 1992 si lasa intreaga avere unui prieten: Radu Clitus Lucian. Acesta incearca sa recupereze averea boierului, dar moare in 2006. La randul sau lasa mostenirea mamei sale, Radu Maria, care printr-un contract de intretinere o lasa avocatei Elena Muresan.

Pe averea boierului inca se duc procese grele. Au fost peste 50 pana acum. La Slatina am incercat sa luam legatura cu avocata Elena Muresan, dar nu vrut sa comenteze. Mi-a transmis a doua zi un email prin care isi cerea scuze pentru refuzul de a discuta in mod civilizat si m-a invitat la Alba Iulia. Am mers acolo, am realizat interviul, dar din nou, doamna Muresan a cerut sa nu-l dam publicitatii.

In 2010, mostenitorii cer averea boierului la judecatorie. In total, cer 19.000 de hectare de padure pe raza a 4 comune din Bihor. La proces, mostenitorii se prezinta cu un nou document care atesta, in opinia lor, ca boierul Mateescu avea peste 62.000 de hectare, si nu 19, cat au cerut initial, iar judecatorul Dudas Ioana, de la Aleşd hotarareste ca mostenitorii au dreptul sa primeasca 62682 hectare de padure pe raza a 4 comune din Bihor. Cea mai mai mare suprafata ar trebui retrocedata in comuna Suncuius.

Prin decizia adoptata, judecatorul Dudas Ioana sfideaza mai toate legile pamantului si ale matematicii si ale logigicii … si asa mai departe. Cum este posibil ca pe teritoriul a 4 comune care, insumat, abia daca ajunge la 27.000 de hectare de teren (si aici intra si casele oamenilor si drumuri) sa retrocedezi 63.000 de hectare? Este o decizie extrem de ciudata, pentru care judecatorul Dudas n-a fost tras la raspundere niciodata.

Judecatorul Dudas Ioana nu a vrut sa apara in fata camerei, pentru a preciza ce formula matematica a folosit pentru a ajunge la acesta suprafata. In tabelul care a stat la baza calcului, suprafetele sunt trecute in jugeri si stanjeni, o unitate de masura folosita la inceputul anilor 1900.

Primaria Auseu. Si de aici judecatorul Dudas a hotarat ca mostenitorii boierului au de primit cateva mii de hectare de padureIn primarie exista documente care atesta ca boierul si-a vandut o parte din avere inainte de nationalizare. De altfel, reprezentantii Romsilva sustin ca pe teritoriul celor 4 comune niciodata n-a fost mai mult de 10.000 de hectare de padure.

Acum statul mai detine, pe raza celor 4 comune, 2.000 de hectare, iar in tot judetul Bihor, 62.000 de hectare de padure. Adica, atat cat a fost prevazut in decizia judecatorului de la Alesd.

Acum pe muntii Suncuiusului se taie padurea, cu toate ca pe rol este un proces, iar padurea este in litigiu, Romsilva taie. Si pare ca pe nimeni nu mai intereseaza ce se va alege de padurea de aici. Se taie si in padurile particulare. La ras. Geeze Gavril este cel care da liber la taieri. Este seful ocolului privat Padurea Craiului. Acum e de negasit. Nimeni, niciodata, nu l-a tras la raspundere pe seful de ocol, cu toate ca exista documente care arata clar infractiunile savarsite aici. Intre acesti munti, legea pare ca nu exista.

In 12 octombrie, 2011, tribunalul Olt a anulat hotararea judecatoarei Dudas Ioana de la Alesd, iar procesul pentru averea boierului Mateescu a fost reluat. Pana acum au fost aproape 60 de procese in toata tara. Familia Muresan cere in continuare 62.000 de hectare de padure.

La proces, Alex Dima a intalnit-o si pe Lucia Nicolescu, alt mostenitor. La intalnirea de la Alba Iulia, avocatul Elena Muresan i-a aratat mai multe hotarari ale instantei in care se stabileste ca Lucia Nicolescu nu este ruda cu boierul Mateescu. Doamna Nicolescu detine la randul sau hotarari care ii dau dreptul la mostenire.

Lucia Nicolescu, mostenitor: “Aceste persoane care se numesc oameni, dar sunt hiene, pentru ca banul strica omul. Nu mi-am dorit niciodata sa fiu bogatasul pamantului, dar asta se considera, cel putin la nivel de Regele Mihai, daca vrea 63.000 de ha. Pe 4 comune.”

Avocatul a trimis imagini si informatii despre un alt mostenitor, din Timisoara: Radu Andreea. Este nepoata lui Radu Maria, mostenitoarea pe care avocatul Elena Muresan a luat-o in intretinere, si care, intre timp, a murit in 2011. Radu Andreea se judeca acum pe avere cu avocatul Muresan.

Radu Andeea Olivia Alba, mostenitor: “M-a amenintat. Mi-a spus ca numai eu ii stau in cale si este o avere colosala, de care eu habar nu am. Intr-adevar, la momentul respectiv eu chiar nu stiam despre ce e vorba. Mi-au oferit 10.000 de euro in schimbul renuntarii la mostenirea mea in favoarea bunicii. Ulterior, la scurt timp dupa, au incheiat un contract de intretinere. Stiam de la familia mea de niste castele, niste fabrici, o mina de argila…

Imi ofera 10.000 de euro si pe langa cei 10.000 de euro imi oferea intre un milion si 2 milioane de euro, in functie de suprafata retrocedata. In functie de suprafata retrocedata, se ofereau in functie de de evaluarea bunurilor…”

Instanta de la Olt a cerut o expertiza: trebuie stabilit cata avere a avut boierul Mateescu, cat s-a instrainat din ea, cat a confiscat statul si cata padure poate fi retrocedata. Totul depinde de aceasta expertiza. Cand va fi gata nu se stie. Mostenitori cu drept sau fara drept – toata lumea se agita sa puna mana pe averea boierului Mateescu. In joc sunt mii de hectare de padure, care valoreaza multe zeci de milioane de euro.

Romania, marea defrisare 3. Afacerea de 20 de milioane de euro de la Gura Teghii. Cum a fost posibil sa se retrocedeze mii de hectare de padure

Problema este ca padurile nu i-au apartinut, ci le-a castigat in instanta, prin deciziile unor judecatori, in conditii cel putin discutabile. Acum in padurea vanduta se taie.

Granita dintre Maramures si Bucovina. De sus se vad munti intregi decopertati. Un adevarat dezastru. Mare parte din padurile de aici au fost retrocedate si sunt acum in proprietate privata. De ani de zile, aici se savarseste un adevarat masacru.

Din pacate, tot ce s-a intamplat aici s-a intamplat sub nasul autoritatilor si de multe ori cu acordul lor. Si trist este ca in acest moment nimeni nu mai pune padurea la loc. O afacere cu multe milioane de euro. Dezastrul de aici e departe de civilizatie. Mai bine de 30 kilometri trebuie sa mergi prin padure pe calea Tibaului pentru a ajunge in acesta zona in care cuvantul ‘lege’ este total necunoscut. Peste acesti munti pare ca a cazut o bomba.

Rar mai gasesti un smoc de padure, ramasa .. Dumnezeu stie cum. Cu siguranta ca ii va veni randul curand la taiere. Iar “omerta”, legea tacerii, e la ea acasa. Nimeni nu stie si n-a vazut nimic. Am urcat catre granita cu Ucraina, unde se auzeau drujbe si tafuri. Taiatorii ne-au vazut si au fugit.

Am luat notat numarul taf-ului si ne-am ascuns. Si dupa cateva minute, unul dintre lucratori a aparut.

Toate masinile care trec pe Valea Tibaului au numere cu “val”. “Val” vine de la SC Valcanescu SRL, o firma care apare intr-un raport al Corpului de Control. Este mentionata aceasta firma de 40 de ori. Cu un prejudiciu de sute de mii de euro. Corpul de Control face hartii, iar firma isi vede nestingherita de treaba in padure. Taie fara nicio apasare.

“Romania, te iubesc” a incercat sa ia legatura cu patronii acestei firme. La sediu, Alex Dima a asteptat la usa cateva minute. Degeaba.

In toata zona Maramuresului se fac acum controale. Se intocmesc dosare. Prejudiciul se ridica la multe milioane de euro. Mai e insa mult pana cand cineva va raspunde pentru dezastrul de aici, din aceste paduri private. Altele abia acum au trecut din proprietatea statului la particulari.

Societatea Anonima Forestiera Ardeleana a detinut 15.000 de hectare de padure in Covasna si Buzau. Din documente rezulta ca dupa al 2-lea Razboi Mondial, societatea s-a imprumutat la banca statului si a garantat creditul cu padure. Intr-o nota a Romsilva se arata ca, in 1948, bunurile societatii au trecut in proprietatea statului roman ca urmare a datoriilor pe care aceasta le avea la banca si nu ca un abuz savarsit de statul comunist.

In 1947, Societatea Ardeleana era condusa de Gheorghe Poenaru, care detinea 9% suta din actiuni. In anul 2003, Petre Vlad Poenaru impreuna cu 2 surori, fii actionarului Gheorghe Poenaru, isi revendica mostenirea tatalui si primesc 9 hectare de padure la Gura Teghii. In 2005 se schimba legislatia si permite mostenitorilor sa ceara “restitutio in integrum”. Cei trei mostenitori se prezinta la Gura Teghii si cer sa primeasca 9%, cat a avut tatal lor, din padurile societatii ardeleana. Sunt refuzati de comisia locala Gura Teghii pe motiv ca tatal lor a detinut actiuni si nu paduri.

Cei trei mostenitori se intorc la Bucuresti si intr-un apartament din Drumul Taberei infiinteaza Societatea Forestiera Ardeala SRL, cu scopul de a “redobandi patrimoniul Societatii Anonime Ardealeana pentru Industrie Forestiera”, iar presedinte este numit Poenaru Gheorghe Vlad. Cer de data aceasta comisiei locale de la Gura Teghii toata padurea detinuta de Ardeleana.

Primaria Gura Teghii trimite solicitarea la comisia judeteana Buzau, care o respinge. Hotararea este trimisa Comisiei locale Gura Teghii, dar, ciudat lucru, aceasta nu o mai comunica si solicitantilor. Se intampla in august 2006.

Cinci ani mai tarziu, 2011, cei 3 fondatorii ai noii Societati Ardeleana se intorc la Gura Teghii si cer lamuriri asupra solictarii depuse in urma cu 5 ani. Primesc din nou raspunsul in scris ca cererea lor a fost respinsa. Cu acest raspuns se prezinta la Judecatoria Patarlagele si dau in judecata Comisia Locala Gura Teghii si Comisia Judeteana Buzau si cer sa primeasca 5134 hectare de padure. Incepe procesul, iar actionarii proaspetei societati Ardealeana vand drepturile litigioase unui om de afaceri: Gheorghe Ceteras, care preia lupta cu justitia pentru dobandirea padurilor.

Gheorghe Ceteras, om de afaceri: “De domnul Poenaru printr-un preten am stiut…ca vrea sa vanda drepturile litigioase. Am ajuns la domnul Poenaru si i-am dat 5 milioane si vreo 400.000 de mii de euro. 5.400.000 de euro. Prin virament bancar. 5 milioane de euro a luat domnul Poenaru.”

Judecata se face la Patarlagele, Buzau, iar judecator este Toader Neculae. Comisia locala Gura Teghii depune plangere la instanta in care arata ca noua societate NU este continuatoarea in drepturi a societatii Anonime Ardelena, ca nu are calitatea de persoana deposedata si ca nu se cunoaste cu exactitate care au fost actionarii. Toate aceste plangeri sunt insa respinse de judecator, care deduce ca intrucat, in 2000, cei trei mostenitori au mai primit 9 hectare de padure, asta inseamna s-a recunoscut dreptul lor de proprietate, si ca implicit Gheorghe Poenaru a fost actionar al societatii Ardeleana iar societatea a fost proprietara terenului in discutie.

Judecatorul respinge cererea Romsilva de a participa la proces si hotaraste ca noua societate este continuatoarea in drepturi a vechii societati Ardeleana si primeste padurea.

In 2011, judecatorul Toteder Neculae de la judecatoria Patarlagele hotaraste ca Ceteras Gheorghe in calitate de gestionar al SC Forestiera Ardeleana poate sa primeasca 5132 de ha de padure. Acum judecatorul nu mai vrea sa vorbeasca. In decizia data judecatorul obliga comisia judeteana si locala sa il puna in posesie pe Ceteras Ghorghe si sa emita titlurile de proprietate. Sentinta de la Patarlagele putea fi atacata in termen de 15 zile.

Decizia a fost data pe 11.04.2011. A doua zi, in 13 aprilie 2011, Directia Silvica Buzau ii comunica prefectului ca decizia luata de instanta de la Patarlagele este nelegala si cere sa faca recurs. Atat comisia Judeteana cat si cea locala de la Gura Teghii, care s-a opus ani la rand sa dea padurea, nu mai depun recurs. Alex Dima s-a intalnit acum cu fostul prefect al Buzaului, Paul Beganu, de meserie inginer silvic, cel care a condus comisia judeteana si care a refuzat sa faca recurs. A acceptat sa dea un interviu doar daca stam ascunsi in masina.

Paul Beganu, fost prefect Buzau: “Comisia judeteana face recurs in conditiile in care procedurile nu sunt respectate, dar in cazul asta procedurile au fost respectate. S-a trimis totul.”

La Gura Teghii, primarul are toata povestea trecuta intr-un caiet. Recunoaste ca nu a mai depus recurs de frica sa nu plateasca eventuale cheltuieli de judecata.

Asa se face ca in doar cateva zile, Gheorghe Ceteras primeste padurea: 5132 de hectare din care 2827 din proprietatea statului. Pe 5.000 de hectare de padure Gheorghe Cetaras recunoaste ca a luat 20 de milioane de euro. O suma mare, care explica pe undeva rapiditatea cu care s-a derulat toata aceasta afacere. Si explica si de ce autoritatile si-au tinut gura.

Acum, in padurile vandute de Ceteras se taie. Pe valea care leaga Buzaul de Covasna e agitatie mare. Firma din Germania, care a cumparat padurea, taie in mai multe locuri. Ca o ironie a sortii, pe un panou ramane scris ca aici ”codrul e frate cu romanul”.

Dar povestea padurii Ardeleana si a lui Gheorghe Ceteras nu se opreste aici.

Covasna. Acolo este padurea primita de Gheorghe Ceteras. Tot in contul vechii societati Ardeleana. In 2011 dupa ce a primit padurea din Buzau, Ceteras inainteaza actiune la judecatoria din Targu Secuiesc si cere 5700 de hectare de padure pe teritoriul Covasnei. Dar cererea este respinsa pe motiv ca Gheorghe Ceteras nu are calitatea de mostenitor legal si ca noua societate Ardeleana nu poate fi continuatoarea si mostenitoarea celei desfiintate in 1948. Ceteras depune recurs, iar judecata se muta la Tribunalul din Sfantul Gheorghe, unde i se da castig de cauza. Societatea e recunoscuta si Ceteras primeste padurea.

Orasteanu Nicolae a fost unul dintre judecatorii care au dat decizia in dosar.

Dialogul dintre judecator si Alex Dima:

“- Am decis acest lucru, intrucat am stabilit ca societatea Forestiera Ardeleana SRL este continuatoarea in drepturi a Societatii Ardeleana pentru industrie foerstiera din anul 1927. O atare concluzie am tras-o ca urmare a celor stabilite prin sentinata 5…din 12/04/2011 a judecatoriei Patarlagele, irevocabila prin nerecurare, aceasta instanta stabilind cu putere de lucru judecat ca SC Forestiera Ardeleana este o forma asociativa echivalenta cu cea initiala…

– Dvs. v-ati bazat pe decizia de la Patarlagele?

– Da. Am primit acea sentinta devenita irevocabila ca fiind una intrata in puterea lucrului judecat care nu poate fi ignorata de catre o alta instanta. Cu alte cuvinte, noi nu puteam pune in discutie ceea ce a decis alta instanta.

Daca daca era gresita cea de la Patarlagele?

– Deci, hotararea se prezuma ca exprima adevarul. E o prezumtie absoluta ca exprima adevarul. Intelegeti? Deci eu nu pot sa contrazic un alt judecator cata vreme hotararea lui este irevocabila. Daca el a stabilit ca societatea este continuatoarea celei de fata in conditiile in care judecatorul si-a manifestat..in conditiile in care a studiat statul, actul constitutiv…

– Dvs. le-ati mai studia?

– Actul constitutiv? Evident, ca erau depuse la dosar, erau depuse, da, da…

– Si rezulta acelasi lucru?

– Pai, nu prea rezulta acelasi lucru. Nu prea rezulta acelasi lucru. Insa…nu puteam sa ignor o hotarare de principiu irevocabila. Pentru ca e un principiu de drept care spune ca ceea ce s-a judecat in mod irevocabil exprima adevarul. Deci eu n-as fi putut sa contrazic.

– Dar daca stabileati ca nu e mostenitor ce s-ar fi intamplat?

– N-as fi putut. Nu ma lasa logica juridica.

– Va intrebam pentru ca a mai fost data o decizie in luna mai la Targul Secuiesc in care ei zic ca nu sunt…le-a respins.

– Nu. Este vorba de decizia Tribunalului Targul Secuiesc pe care Tribunalul Covasna a recurat-o si pe care Tribunalul Covasna a modificat-o si a produs decizia

– Asta va intreb. Nu puteati sa o luati pe cea de la Targul Secuiesc drept exemplu?

– Pai, judecatoaria Targul Secuiesc a spus ca societatea… Judecatoria Targul Secuiesc si-a axat motivarea pe faptul ca societatea Forestiera Ardeleana nu poate sa ceara retrocedarea unor suprafete forestiere, intrucat persoanele juridice nu sunt susceptibile de a dobandi pe cale de retrocedare. Deci judecatoria Targul Secuiesc a spus ca doar persoanele fizice pot sa recapete padurea, persoanele juridice, nu. Noi am demonstrat acest lucru ca si persoanele juridice au posibilitatea sa solicte retrocedarea.

Si noi am considerat ca hotararea Patarlagele fiind irevocabila, o hotarare prin care se constata continuare. Este irevocabila prin nerecurare. Daca dvs. va puneti in locul meu acum … mie mi se pare putin ilogic. Pentru ca ei au pornit de la 9 la suta, sa zicecam ca aveau dreptul al 9 la suta, dar primesc suta la suta… Eexista o horarare judecatoreasca care ii face continuatori exclusivi.

Insa eu nu eram instanta de control pentru judecatoria Patarlagele.

– Bun. Si in conditiile astea nu puteati sa dati o decizie dreapta si adevarata?

– Acuma cum sa va spun? Dreapta si adevarata care sa infranga …as fi trebuit sa nesocotesc puterea de lucru judecat. Asta e sistemul de drept care se bazeaza pe puterea si autoritatea de lucru judecat. Noi facem parte din marea famile romano-germanica.

– Va intreb altceva. Daca intra din prima la dvs, daca nu ajungea la Patarlagele?

– Eu nu cred ca as fi dat aceeasi solutie ca la Patarlagele. Nu pot spune ce as fi facut..dar asa cum spuneti si dvs. Daca cineva are 9 la suta dintr-o societate si actionarii care au 9 lasuta reinfiinteaza o alta societate…e ilogic sa primeasca suta la suta. Atunci nu va pot spune, adica…ce va zic…nu cred ca as…nu cred ca trebuie sa fi mare jurist sa iti dai seama ca 9 la suta nu e egal cu suta la suta. Nu? Pentru asta…sunt tinut si nu numai eu..de puterea lucrului judecat.”

Prin urmare, daca prefectul Buzaului, care acum se teme sa dea interviuri in vazul oamenilor, ar fi depus recurs la Patarlagele, alta ar fi fost situatia.

Si uite asa, pe legile din Romania, Cetareas Gheorghe primeste la Tribunalul Covasna 5666 hectare de padure. Justitia, la noi, nu e doar oarba, ci are si alte probleme.

Hotararea tribunalului Covasna ajunge la Comisia judeteana, care o valideaza. Din nota Romsilva reiese ca mai erau sanse ca padurea sa nu fie predata lui Ceteras. Prefectul Covasnei este de acord sa trimita mai intai validarea la Directia Silvica pentru a permite angajatilor acesteia sa o conteste. Validarea se face in data de 14 decembrie 2012. In aceeasi zi, la Covasna, la directia silvica se prezinta seful serviciului Control din Romsilva care ii cere directorului directiei sivice Covasna, Ioan Cosnean, sa semneze plangerea care urma sa fie depusa la judecatorie. Cosnean insa refuza.

Din aceeasi nota Romsilva se arata ca directorul a amanat semnarea plangerii cateva zile. In 17 decembrie plangerea e semnata de directorul Romsilava de la Bucresti. In 18 decembrie e depusa la tribunal. In aceeasi, Ioan Cosnean se prezinta la ocolul silvic Comandau si cere sefului de ocol sa semneze procesul verbal de punere in posesie pe numele lui Gheorghe Ceteras.

In aceeasi zi, pe baza documentului primit de la ocolul silvic, primaria din Zagon ii preda padurea lui Gheorghe Ceteras. Se intampla in 18 decembrie 2012.

Dupa interviu, a doua zi, ne-am reintalnit cu directorul Cosnean. A cerut sa dea in fata camerei o noua declaratie.

Ion Cosnean, director Directia Silvica Covasna: “Legat de afirmatiile pe care dvs spuneti ca le-a facut domnul Georgescu de la RNP. E un context mai larg si cu multe amununte care nu se pot trata si limpezi intr-un cadru din asta cum suntem acum. Nu s-ar putea intelege real fenomnul care s-a intamplat si ca ma abtin sa fac niste comentarii, doar atat, ca ma nu ma simt inculpat.

Acum, seful lui Cosneanu spune ca acesta a primit mai multe amenintari si acesta este motivul pentru care angajatul Romsilva nu s-a mai luptat pentru padure.

Domnul Cetreas a incercat sa ne inlesneasca o intalnire si cu Gheorghe Poenaru, mostenitorul a 9 la suta din societatea Ardeleana si intemeietorul noii societati Ardeleana. N-a vrut sa vorbeasca in fata camerei. Am discutat la telefon.

“Eu am facut o societate fiindca o facea cum e legea, legea sa zica domnule iti dam 9 la suta, dar ti le dam. Intelegem. Legea a fost prost facuta de asa natura ca sa nu fie asa. Domnule, iti dau proportia, dumneata daca ai cerut-o. In cazul de fata se ajungea la concluzia ca statul ramanea cu 91 la suta din suprafata. Da. Ca luati dvs 9 la suta si ramanea…da, si eram foarte incantat. Si ramanea statul cu 91 la suta sa fie fericit.”

Statul n-a fost insa de acord. Adica functionari ai statul, oameni care au gandit si aplicat legile, judecatori, silvicultori, prefecti. Toti au fost partasi la aceasta afacere cu multe milioane de euro. Poate ca domnul Poenaru are dreptate. Daca i-ar fi dat 9 la suta din padure, statul ar fi ramas cu 10.000 de hectare de padure. Acum e prea tarziu. Padurea apartine unei societati din Austria.

Curtea de Conturi sustine ca 561.000 de hectare de padure au fost predate unor particulari cu incalcarea legii. In 2011, au fost aratate astfel de cazuri la“Romania, te iubesc”. In Vrancea, dupa prezentarea materialelor, autoritatile au reusit sa recupereze 6.000 de hectare, iar in Timis 12.000 de hectare de padure care erau pe cale sa intre in posesia unor afaceristi cu lemn. I-am cerut atunci ministrului Borely sa inaspreasca pedepsele din lege. Sa introduca in lege ca taierea ilegala a padurilor reprezinta un atentat la siguranta nationala. Poate asa cei care isi taie padurea nu vor mai scapa in fata judecatorilor.

Laszlo Borbely n-a mai apucat sa schimbe legea. A fost schimbat din functie. De cativa ani se tot lucreaza la modificarea Codului Silvic, care ar trebui sa cuprinda pedepse mai mari pentru furt si reguli mai stricte pentru exploatarea padurilor. Acum, in fruntea Padurilor este Lucia Varga.

Noul Cod Silvic ar trebui sa treaca de guvern peste cateva zile, dupa care va intra in Parlament, unde a mai fost de altfel si a stat in lucru ani de zile. Si acum avem legi. Nu foarte bune, dar daca ar fi aplicate ar opri dezastrul din padure si i-ar face pe judecatori sa fie mai atenti atunci cand impart padurile noastre. Un copac ajuns la maturitate ofera necesarul de aer al unui om pentru trei zile. Ii trebuie insa zeci de ani pentru ajunge la maturitate. Noi romaniisuntem la coada Europei la capitolul impaduriri, dar ocupam un loc de frunte atunci cand vine vorba de taieri si export de masa lemnoasa. Taiem si trimitem lemn peste tot in lume.

Acasa raman munti intregi dezgoliti, loviti parca de un cataclism. Un dezastru pentru care intr-o zi, daca nu-l oprim acum, vom suferi cu totii.

Sursa: romaniateiubesc.stirileprotv.ro // razbointrucuvant.ro

Related Posts

8 Responses “Masacrarea Padurilor”

  1. AsAuto says:

    Defrisarile sunt in toi, si in Valcea, zona Horezu..Nimeni nu are vreo teama…daca ii intrebi … toti spun ca unu mare de la judet..face si drege…

  2. iulian says:

    Asa e cand judeci totul prin prisma profitului material. Fara sa-ti pese de consecinte. Societatea pe care unii o construiesc in numele tuturor (in ultimii 23 de ani) e total anacronica si acest lucru se vede din ce in ce mai bine. Totusi, nu sunt de acord cu semnatarul articolului, cum ca acei care comit astfel de marsavii ar scapa nepedepsiti. Exista si un altfel de justitie, nu doar cea umana, in care eu personal, nu am nici cea mai mica incredere. De multe ori, chiar si natura se poate razbuna… Doar orbii nu vad asta.

  3. Nelutu says:

    Ar fi bine PRO-TV-ul sa mearga pe urmele materialelor filmate in localitatea Bilbor din jud.Harghita!Va mai aduceti aminte cum,intervievat de reporter,pe holurile Parlamentului,actualul ministru al apararii,Mircea Dusa a ragusit subit si nu a mai putut raspunde la intrebari?Ciudat!Zona trebuie bine investigata,vor iesi la iveala multe abuzuri ale autoritatilor,atit din Harghita cit si de peste munte,din Suceava!

  4. i nic carasteanu says:

    Numai ca pana ii bate Justitia Divina padurile, codrii nu mai sunt. O fi codrul frate cu romanul, dar nemernicul de roman e frate vitreg. Stim ca un ha de padure tine in frunze 6 tone de apa (sase mii de litri) ori daca inmultim 6 tone cu mii de ha de padure taiata, vedem cata apa nu ar fi ajuns in vale ca sa produca inundatie. Sau ar fi ajuns esalonat in functie de cum cobora de pe frunze, de pe copaci, etc dand sansa albiei raului sa poata cuprinde volumul de apa. Sefii de ocoale silvice sau alti functionari silvici (extrem de putini, ce-i drept) care nu s-au aliniat cerintelor mafiei lemnului au fost scuipati afara pe loc. Iar noi, care cica reprezentam ceva in tot acest rahat cu nume grecesc – democratie – numaram de pe bancile parcurilor de la sosea cum in fapt de seara zeci de camioane, dube, tiruri, remorci, incarcate cu cherestea, dulapi, grinzi, semifabricate paletate trec care cu ochii-n patru de teama controalelor (rare ce-i drept) care linistiti cu suma pregatita in torpedou pentru controlul cu care au batut palma sa treaca la ora cand era respectivul se afla la control. Zeci de camioane pe seara de 22 de ani pe o singura directie. Si ce am reusit ca am vazut ? Cainii latra, ursul merge.

  5. Un om says:

    Ce se face cu padurile date composesoratelor ? Eu personal am mostenit o suprafata de padure din cadrul unui composesorat. Am vazut cu ochii mei registrele originale de acum 2 secole,si pe baza lor familia mea a facut cerere de retrocedare. La inceput am figurat pe tabelul composesoratului, dar acum dupa ani de zile cand mi s-a spus ca nu pot sa iau lemne ca nu e rampa, au vandut ce au putut sa-si bage bani in buzunar cei de la primarie cu cei de la composesorat si iata ca in 2013 ma trezesc ca nici nu ma mai recunosc decat cu o mica particica, pe una din pozitiile din tabel am fost stearsa de tot si pe alta pozitie aparea o persoana Popescu Maria. Am cerut adeverinta cu suprafat cu care figurez dar si primaria, si composesoratul, au refuzat, pe motiv ca ei nu elibereaza adeverinte. Eu ce pot face in cazul asta ? Cine verifica ce face un composesorat cu padurea nimanui ?

  6. Asurdoaei Ioan Ovidiu says:

    Veniti seara in apropierea garii din Miercurea Ciuc sa vedeti cate containere incarcate cu brazi intregi iau drumul Chinei, ciudat este faptul ca se lucreaza foarte mult noaptea, deoarece ziua nu vezi decat vreo zece brazi asteptand sa fie incarcati, adevaratele furturi si livrari cu camioanele se fac dupa ora 22.Haideti sa filmam si sa fotografiem padurile deoarece in 10-15 ani acestea vor deveni amintire din pacate.

  7. GABI POSEA says:

    MUNTOMANI DIN TOATA TARA, UNITI-VA!!!
    TREBUIE INTELES CA SINGURUL MOD DE A AJUTA PADUREA ESTE SA LUAM ATITUDINE! NU AR FI FRUMOS SA MERGEM IN MASA LA MUNTE…EXACT UNDE SE TAIE ILEGAL? POATE NE EJUTA PROTV CU ORGANIZAREA… NU VOM TAIA NICIO CREANGA, CACI SUNT DEJA TAIATE. VOM FACE MULTE POZE VOM UMPLE INTERNETUL CU IMAGINEA DEZASTRULUI SI VOM CERE PRIMULUI MINISTRU CA IN CEL MAI SCURT TERMEN SA DEA LEGI ASPRE!!! SUNTEM O FORTA DACA SUNTEM UNITI!!! IMAGINATI-VA CE SE VA INTAMPLA IN 10 ANI DACA NU FACEM NIMIC. CANCERUL VA OMORA DE TOT PADUREA!

  8. tudorica valentin says:

    nimeni nu aude si nu vede nimic la bucuresti.
    ei au nevoie de asfalt si de gunoaie, de circ, minciuni si tiganeala.
    daca nu-i vom lua cu parul, nu se va schimba nimic

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss