C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Justiția, băieții deștepți și cercurile prostiei din România

Suntem toţi nişte proşti? Evident că nu. Unii sunt mai deştepţi. Şi profită din plin…



Totul a început încă din zorii democraţiei schiloade de la noi. În 1990, unii erau speriaţi că va dispărea comunismul şi acţionau ca atare. Cu manifestaţii, bâte şi topoare. Alţii se temeau că orânduirea comunistă se va propaga la nesfârşit. Au manifestat şi ei, dar au fost bătuţi, arestaţi şi chiar asasinaţi. În paralel, un al treilea cerc, format din vechii kaghebiști, activişti comuniști şi securişti îşi vedea liniştit de principalul obiectiv: transformarea în viitoarea clasă de capitalişti, elita de mâine a ţării.

În timp ce primele două cercuri se luptau în prostie între ele, al treilea, inteligent şi pragmatic câştiga tot.

Apoi, lucrurile nu s-au schimbat radical. De fapt, singura schimbare este că a mai apărut încă un cerc al prostiei. Primul cerc, al fanilor comunişti, violenţi şi inculţi, micşorat din cauze naturale, a rămas în prostia lui fanul utopiei comuniste. Al doilea cerc, format din visătorii ‘90, a rămas fidel ideii că integrarea europeană ar aduce rezolvarea tuturor problemelor. Prostie curată, după cum s-a și văzut.

Cel mai nou cerc este format în mare parte din corporatişti, îmbătaţi de dorinţa de parvenire rapidă şi uşoară, de mirajul unei vieţi în care dacă faci ce-ţi ordonă un CEO oarecare eşti un semizeu. Altă idioțenie…

Ce s-a întâmplat cu cercul comuniştilor şi securiştilor, băieții deștepți? S-a împuţinat din cauze naturale? Pe naiba! A crescut şi se umflă în continuare. Cum? Simplu. Şi-au pus copii şi nepoţii în funcţii importante în propriile firme sau la stat şi i-au învăţat cum se fură din proprietatea publică. Totuşi, au suferit câteva pagube. Minore, raportate la numărul obscen de baroni şi beizadele.

Încercând (cu succes) să-şi facă pârtie pe suculenta piaţă internă, multinaţionalele au presat guvernele occidentale controlate să impună României un aşa-zis Parchet anticorupţie, numit mai întâi PNA şi apoi DNA. Scopul declarat era de a se eradica fenomenul corupţiei, în aşa fel încât multinaţionalele să intre la noi pe o piaţă concurenţială corectă.

Prin anchetarea, de multe ori abuzivă, a capitalului românesc deţinut, ce-i drept, de către foştii comunişti şi securişti, DNA a spulberat din rădăcini capitalismul românesc. Dar cercul băieţilor isteţi a supravieţuit, acaparând absolut toată puterea în stat. Acum, pot să se răzbune pe cei care i-au lăsat fără afaceri, ba chiar i-au mai băgat şi pe la răcoare. Asistăm la un război pe viaţă şi pe moarte.

Cercul şefilor comunişti şi securişti, alături de cercul muncitorimii ceaușiste, se luptă cu celelalte două cercuri, respectiv cel al corporatiștilor şi cel al visătorilor din ‚90. Miza este controlul asupra sistemului de justiţie.

Unii vor să-l recapete, alţii să-l menţină în sfera intereselor corporaţiilor. Oricare tabără ar câştiga, nu va fi în folosul românilor. De fapt, justiţia ar trebui să judece atât corupţia românilor, cât şi pe cea a multinaţionalelor. Dar, fatalitate, mai vedem cum și magistraţii îşi dau în petec. S-au împărţit în două şi ţin cu dinții partea unei tabere sau a alteia. Ei ar trebui să facă politică numai în singurul loc unde au voie. La alegeri, în cabina de vot. Spectacolul grotesc pe care ni-l oferă zilnic nu face decât să scadă încrederea cetăţenilor într-un sistem bolnav.

Concluzia este tristă: noi, cei care gândim liber, eliberaţi de obsesii generatoare de ură şi intoleranţă, vom avea cel mai mult de suferit. Asta dacă, bineînţeles, nu vom părăsi această ţară suferindă, ce pare că nu se va vindeca niciodată.

Autor: Simona Popescu

Sursa: Cotidianul 

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss