C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Incantatie pentru o noua ploaie de bani

BNR a redus ieri dobânda de politică monetară la 6% mizând pe consolidarea procesului de dezinflaţie. Călin Rechea: S-a trecut la relaxare monetară pe toate fronturile. Cristian Păun: Decizia este inflaţionistă şi distructivă pentru economie.

După revenirea inflaţiei în coridorul ţintei de inflaţie de 3% a Băncii Naţionale a României, instituţia a decis ieri coborârea dobânzii de politică monetară la 6%, de la 6,25%. Banca centrală şi-a motivat decizia prin consolidarea procesului de dezinflaţie, după ce timp de patru luni creşterea indicelui preţurilor de consum şi-a redus dinamica. “Este un mesaj de încredere în stabilizarea inflaţiei”, a declarat pentru Curierul Naţional consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

Măsura de ieri este considerată însă ca fiind ea însăşi generatoare de inflaţie şi distructivă pentru economie de către Cristian Păun, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice. “Va altera economisirile voluntare ale populaţiei care vor fi mai prost remunerate. Expansiunea monetară va fi şi ea încurajată”, ne-a declarat acesta.

Analistul financiar Călin Rechea spune că decizia Băncii Naţionale vine prea târziu pentru a stimula creşterea economică şi că nu vizează decât o reducere a costurilor la care se finanţează statul. Relaxarea politicii monetare va descuraja atragerea capitalului străin şi coagularea resurselor interne, efectul urmând să fie pierderea de competitivitate a economiei naţionale şi aruncarea acesteia în subdezvoltare. “Există o prăpastie mare între ceea ce afirmă BNR şi ceea ce se întâmplă în realitate”, a mai zis Rechea subliniind că obiectivul economisirii interne este lipsit de orice stimulent. Valoarea banilor depozitaţi este erodată de inflaţie, iar reducerea dobânzii favorizează expansiunea inflaţionistă a cantităţii de bani care în septembrie a consemnat un nou maxim istoric de 209,13 mld. lei. Această ploaie de bani ar putea continua cu efecte nocive asupra economiei, iar decizia BNR nu reprezintă decât o nouă incantaţie pentru procesul inflaţionist.

Dobânda de politică monetară a BNR a fost ţinută la 6,25% de BNR încă din iunie 2010, timp de un an instituţia fiind insensibilă la puseul inflaţionist care a dus la creşteri anualizate de 7-8% ale indicelui preţurilor de consum. Prima modificare a fost operată ieri în jos, la nivelul de 6%, banca centrală motivând această decizie prin reducerea inflaţiei la nivelul de 3,45% în luna septembrie de la 4,25% în luna precedentă, ceea ce se traduce printr-o intrare a acesteia în interiorul coridorului de variaţie din jurul ţintei de 3% fixate de BNR.
Adrian Vasilescu spune că decizia arată încrederea instituţiei pe care o reprezintă că inflaţia se va menţine coborâtă, iar aceasta a fost luată prudent, după patru luni marcate de o reducere a dinamicii de creştere a indicelui preţurilor de consum. “Pentru lunile următoare se preconizează consolidarea procesului de dezinflaţie, concomitent cu ajustarea în scădere a anticipaţiilor inflaţioniste, în contextul menţinerii conduitei prudente a politicii monetare”, se spune în comunicatul Băncii Naţionale.

S-au deschis zăgazurile pentru viitura monetară?

Analistul financiar Călin Rechea spune că decizia se îndepărtează de orice element de prudenţă menţionat de BNR, fiind o ultimă încercare de relansare economică în condiţiile în care sunt din ce în ce mai puţine posibilităţi de acţiune. “S-a trecut la relaxare monetară pe toate fronturile”, a spus Rechea, atrăgând atenţia asupra accelerării creşterii masei monetare.
În ultimele trei luni aceasta a atins consecutiv maxime istorice, în septembrie M3 urcând la nivelul de 209,13 miliarde lei, cu 13 miliarde mai mult decât în primăvară (o suplimentare echivalentă cu 1,5 milioane pensii medii anuale!). Numerarul în circulaţie s-a majorat, de asemenea, la o bază de calcul anualizată cu 9,8%, până la 29,4 miliarde lei. BNR nu numai că nu vine să contracareze acest fenomen care ar putea avea impact asupra preţurilor în anul 2012, dar prin decizia de ieri vine să pună gaz peste foc.
Cristian Păun, conferenţiar universitar la ASE, este ferm de această părere: “E clar că se va impulsiona şi mai tare fenomenul inflaţionist. Băncile vor pune mâna rapid pe lei tipăriţi uşor şi îi vor expanda eficient, cu precădere prin împrumutarea unui stat ineficient. Orice producţie de bani din nimic (expandată sau nu) va avea un impact în piaţă inflatând preţurile. Rigiditatea preţurilor (chiar dacă există într-o oarecare măsură) este doar o chestiune de timp. Mai devreme sau mai târziu preţurile vor reacţiona la orice infuzie de bani.”
Adrian Vasilescu apreciază însă că nu există o corelaţie între expansiunea masei monetare şi preţurile de consum având în vedere argumentul menţionat în comunicatul BNR potrivit căruia “deficitul de cerere agregată persistă”. “E clar că nu masa monetară împinge inflaţia”, a adăugat consilierul guvernatorului.

Este o decizie stimulativă pentru economie?

Călin Rechea afirmă că relaxarea politicii monetare vine târziu şi poate ar fi avut sens să fie făcută în urmă cu doi-trei ani, atunci când au procedat similar şi celelalte bănci centrale din lume. Acum însă un eventual efect este improbabil, mai zice analistul financiar care îşi argumentează afirmaţia pe observaţiile făcute asupra dobânzilor din piaţă. Băncile comerciale răspund puţin la dobânda de politică monetară, iar tendinţa ultimelor luni a fost aceea a unei creşteri a diferenţialului dintre dobânzile la credite şi cele la resursele atrase.
Cristian Păun nu crede, la rândul său, în natura stimulativă a relaxării monetare şi se aşteaptă la consecinţe contrare: “Dacă ar fi stimulativă, de ce nu decide Banca Naţională a României să facă dobânda egală cu zero? Dobânda de intervenţie este un mecanism prin care statul intervine pe piaţa capitalurilor private şi care produce un haos cu efecte distructive pentru economie.”

De ce am mai pune ceva în cămară?

O conturare a unui trend de relaxare a politicii monetare ar putea, dimpotrivă, să aibă efecte negative asupra dezvoltării ţării, în condiţiile în care capitalul necesar este insuficient. Rechea s-a declarat contrariat de contradicţia dintre afirmaţiile guvernatorului Isărescu de la finele săptămânii trecute potrivit cărora economia românească trebuie să câştige în competitivitate şi decizia BNR de ieri. “Competitivitatea nu este adusă de zâna măseluţă cu bagheta magică; o faci din capital”, a zis analistul financiar, adăugând că reducerea dobânzilor defavorizează procesul de coagulare a resurselor interne şi descurajează şi intrarea capitalului străin. “Punem presiune pe bruma de capital pe care mai vrem să o atragem. Pleacă şi ăsta care a fost. Cum să crească economisirea?!”
Într-o criză inflaţionistă, în mod normal, ratele de dobândă ar trebui să crească, susţine Cristian Păun. Accesul băncilor comerciale la bani ieftiniţi de BNR va determina însă o coborâre a dobânzilor la depozite, cu efecte negative asupra economisirii. “Intervenţia băncii centrale observăm că vine în sensul contrar situaţiei din economia reală. În loc să stimulăm acumularea voluntară de capital, producem bani din nimic pe care îi aruncăm pe piaţă pe post de capital, fără ca aceşti bani ieftini să aibă proprietăţile capitalului”, a mai spus Păun.
Comunicatul de ieri de motivare a deciziei de politică monetară spune însă că banca centrală acordă atenţie acestui aspect: “CA al BNR reiterează importanţa stimulării procesului de economisire internă, inclusiv prin remunerarea adecvată a depozitelor bancare pentru a asigura sustenabilitatea deficitului extern şi reducerea treptată în termeni relativi a dependenţei economiei naţionale faţă de finanţările externe.”
Călin Rechea atrage însă atenţia că puterea de cumpărare a românilor scade în termeni reali şi că economisirea este în sine dificilă. Atunci când aceasta nu este stimulativă, va tinde să se reducă şi mai mult. Acest lucru va afecta deficitul extern, iar disponibilităţile mici de capital pentru investiţii vor arunca economia naţională în subdezvoltare pe termen lung.

Statul, ajutat pe uşa din dos a politicii monetare

Explicaţia mai la îndemână pentru decizia de ieri a BNR dată de analiştii independenţi contactaţi de Curierul Naţional este aceea că aceasta vizează reducerea costurilor de finanţare a statului. Călin Rechea spune că presiunea pentru creşterea randamentelor la ultimele trei licitaţii la titlurile de stat, ca şi contextul extern nefavorabil, au precipitat decizia de coborâre a dobânzii, dar efectul va fi cel mult o oprire temporară a acestei tendinţe, nicidecum un acces mai ieftin la capital al Finanţelor publice.
Cristian Păun spune că este evident că efortul de reducere a costului capitalului este corelat cu nevoia de finanţare a deficitului bugetar. Băncile comerciale preferă să plaseze bani statului pe care îl consideră un client mai sigur, în detrimentul sectorului privat. “Acest tip de măsură este făcută la presiunea statului (care vrea să se împrumute fiindu-i “imposibilă” reformarea, abţinerea de la proiecte alocate politic într-un an electoral) şi la presiunea băncilor (care acordă puţine credite economiei reale)”, mai spune profesorul de la ASE.
Călin Rechea a adus în discuţie, la rândul său, efectul anului electoral aşteptat. Presiunile sunt mari asupra creşterii economice, fapt pentru care BNR consimte să ofere o creştere economică iluzorie prin stimulente monetare. Până când efectele inflaţioniste se vor regăsi la nivelul preţurilor, alegerile vor trece. “Nu există niciun fel de independenţă a BNR. Faptul că sunt independenţi de Guvern nu l-am crezut niciodată, dar acum cred că nu au nici independenţă în exterior”, a spus Rechea, care consideră că decizia de relaxare monetară s-a realizat la o directivă venită din sistemul băncilor centrale.

O capitalizare ascunsă a băncilor

Un alt beneficiar al deciziei de ieri vor fi băncile comerciale. Cristian Păun vorbeşte chiar de o “recapitalizare” a acestora printr-un acces facil la facilităţile băncii centrale. Călin Rechea explică faptul că o politică monetară tare oferă puţin spaţiu de manevră băncilor. O dobândă redusă însă permite creşterea diferenţialului dintre resursele atrase şi plasamente. Astfel, băncilor li se permite să îşi acopere din pierderile suferite după spargerea bulei creditării.

De ce reducerea dobânzii este distructivă pentru economie
Cristian Păun, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice din Bucureşti

1. Loveşte în economisirile voluntare (dobânda va scădea);
2. Este inflaţionistă şi va eroda puterea de cumpărare (consumul va scădea şi companiile private vor avea probleme);
3. Salvează pe cei care merită cel mai puţin să fie salvaţi în sistemul economic şi care nu au reformat prea mult în interiorul lor (statul);
4. Uşurează împrumutul către cei care produc cea mai redusă valoare din economie (instituţiile statului, companiile de stat).

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss