Tot raul lucreaza spre bine. Slabiciunea asta a noastra devine o putere, un blestem devenit binecuvantare. Daca stramosii nostri luptau pentru conservarea neamului, acuma blestemul acesta cu care ne-am pricopsit, el singur actioneaza in acest sens caci am devenit ca o ciuma pentru toti.

Pentru slava care are sa fie descoperita fata de noi, de aceea suntem unde suntem.
„Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei.” Mica 5:2

„Când eşti poftit de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă în locul dintâi; ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decât tine,
şi cel ce te-a poftit şi pe tine şi pe el să vină să-ţi zică: „Dă locul tău omului acestuia.” Atunci, cu ruşine, va trebui să iei locul de pe urmă.
Ci, când eşti poftit, du-te şi aşază-te în locul cel mai de pe urmă; pentru ca atunci când va veni cel ce te-a poftit să-ţi zică: „Prietene, mută-te mai sus.” Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine.
Căci oricine se înalţă va fi smerit; şi cine se smereşte va fi înălţat.” Luca 14:8-11