Politică

Guvernul Ponta prezintă SCRISOAREA DE INTENȚIE către FMI. Promisiuni spășite de ACCELERARE A PRIVATIZĂRILOR, introducerea de noi TAXE și REDUCEREA SERVICIILOR MEDICALE ȘI A MEDICAMENTELOR COMPENSATE

fmiScrisoarea de intenţie trimisă săptămâna trecută la Washington, prin care Guvernul îşi asumă în scris angajamentele faţă de FMI în vederea semnării unui nou acord cu instituţiile financiare internaţionale, include mai multe referiri la taxele şi impozitele pe care Executivul le are în vedere decât şi-au asumat public premierul Victor Ponta şi miniştrii Daniel Chiţoiu şi Liviu Voinea, principalii negociatori.

Scrisoarea, ţinută secretă de Guvern până la intrarea în boardul FMI de la sfârşitul lunii, face menţiuni la aplicarea CASS-ului de 5,5%, de la 1 ianuarie 2014, pentru toate veniturile din chirii, la accizele pentru produsele de lux deja introduse în lege, dar şi la taxarea proprietăţilor în funcţie de destinaţie plus la lărgirea bazei de impozitare pentru colectarea contribuţiilor la pensii, fără a se specifica clar dacă vor mai exista excepţii.

Acordul de tip stand-by se va derula timp de doi ani, până în 2015, şi ar urma să pună la dispoziţia Guvernului 3 miliarde de lei – două de la FMI şi unul de la Banca Mondială – pentru situaţia în care va avea nevoie de un împrumut. Al patrulea miliard negociat în iulie vine de la Bruxelles. Delegaţia FMI va evalua trimestrial progresele în primul an şi semestrial în al doilea. Prima evaluare va avea loc pe 20 decembrie 2013, iar a doua până la 28 martie 2014.

Gândul prezintă în exclusivitate CONȚINUTUL INTEGRAL al scrisorii ale cărei linii generale urmează să fie prezentate marţi de premierul Victor Ponta în plenul Parlamentului, de la ora 16.00. Potrivit textului scrisorii, „România continuă să fie vulnerabilă la şocuri externe şi la tulburări pe pieţele externe de capital”, are „venituri slabe şi presiuni pe cheltuieli din ce în ce mai mari”, “împrumuturile neperformante au crescut cu 20% faţă de 2011“, iar „arieratele au început să scadă la nivelul autorităţilor locale, dar au început să crească din nou în administraţia centrală”. În plus, Guvernul are mari restanţe în privinţa privatizărilor asumate anterior.

Noile taxe pe proprietate, în funcţie de destinaţie
În faţa FMI, Guvernul anticipează o creştere economică de 2% în 2013 bazată pe exporturi şi pe recolta agricolă. Ţinta de deficit fiscal asumată este de 2,4% din PIB pentru 2013, angajamentul pentru 2014 fiind scăderea la 2% din PIB. Pentru a o atinge, la Palatul Victoria se “analizează” creşterea veniturilor prin majorarea sau introducerea unor noi taxe şi impozite.

Astfel, Guvernul înştiinţează FMI că, pentru majorarea venitului minim garantat de la 1 ianuarie 2014 şi pentru acordarea unor ajutoare la încălzire din septembrie, intenţionează să extindă numărul plătitorilor de CAS şi să umble la taxele pe proprietate. „Pentru a contrabalansa aceste măsuri, vom explora măsuri pe parte de venituri în ceea ce priveşte taxele pe proprietate. Vom evalua de asemenea reforme în domeniul contribuţiilor sociale pentru lărgirea bazei”, se arată în documentul trimis la Washington, după aprobarea în Guvern săptămâna trecută.

Detalii despre aceste intenţii, se regăsesc între angajamentele asumate în privinţa politicii fiscale. Taxele pe proprietate ar urma să fie modificate înainte de finalul anului. „Înainte de finalizarea bugetului pe 2014, vom revizui baza de impunere pentru taxele pe proprietate, bază ce va varia în funcţie de destinaţia proprietăţii şi nu de statutul juridic al proprietarului”, se menţionează în scrisoarea de intenţie.

Noi taxe ar urma să fie percepute în domeniul petrolier, un grup interministerial lucrând deja la un nou regim de taxare şi de redevenţe care va intra în vigoare în 2015 şi va fi valabil până în 2024.

Cui îi mai pregăteşte Guvernul reţinerea CAS
În document se aminteşte şi de reţinerea contribuţiilor pentru pensii de la un număr mai mare de contribuabili, fără însă a se preciza concret căror categorii de venituri ar urma să li se aplice măsura şi nici de când. „Vom analiza de asemenea cum ar putea fi majorată colectarea veniturilor şi cum ar putea fi redusă impozitarea muncii prin lărgirea bazei sistemului de contribuţii sociale. (…) Până la mijlocul lunii octombrie 2013, vom pregăti un pachet de reformă pentru contribuţiile de sănătate care să vizeze finanţarea sistemului public de sănătate pe baza unei combinaţii de taxă obligatorie, în concordanţă cu pachetul de bază, şi o contribuţie voluntară ce va fi plătită de cei care doresc să beneficieze de o asigurare medicală suplimenatră. În acest scop vom aproba o ordonanţă de guvern de lărgire a bazei de contribuţie prin aplicarea unei taxe obligatorii (contribuţie la fondul de sănătate) asupra veniturilor obţinute de persoanele fizice din chirii, care să fie implementată de la 1 ianuarie 2014. Vom aproba de asemenea legislaţia de restructurare a sistemului de asigurări sociale prin care se lărgeşte baza prin reducerea diferenţelor ce există în baza de pensii pentru diferitele activităţi prestate derulate (activitate de natură salarială, activităţi de tipul PFA, drepturi de autor etc). Înainte de a aduce orice fel de modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI şi CE”, se angajează Guvernul.

Contribuţiile pentru pensie (CAS) sunt de 20,8% din salariul brut la angajator şi de 10,5% la angajat, iar contribuţiile pentru asigurări de sănătate (CASS) de 5,5%.

Controverse în jurul drepturilor de autor şi ale PFA
Despre universalizarea CAS au vorbit premierul şi ministrul de Finanţe şi cu parlamentarii, săptămâna trecută, înainte de aprobarea scrisorii. În urma discuţiei lui Victor Ponta cu grupul UDMR, deputatul Erdei Doloczi István, membru în Comisia de buget-finanţe, a explicat pentrugândul că una din intenţiile Guvernului vizează eliminarea excepţiilor de la plata acestor contribuţii. Printre actualele excepţii se numără contribualilii care au venituri din agricultură şi din activităţi independente, proprietate intelectuală, PFA care au şi contracte de muncă. “Lărgirea bazei de impozitare e un gest firesc. Principiul e că impozitarea trebuie să fie nediscriminatorie, să nu existe excepţii, iar oricine realizează venituri va trebui să plătească acea contribuţie pentru pensii”, spune deputatul UDMR.

Ministrul Daniel Chiţoiu susţine însă că Guvenul nu se va atinge de PFA sau de drepturile de autor. “Reducerea diferenţelor din baza de pensii, aşa cum este scris în fragmentul în cauză, se referă la scăderea CAS-ului pentru activităţile de natură salarială şi nicidecum la majorarea fiscalităţii pentru PFA şi drepturi de autor. În acest fel, printr-o relaxare a fiscalităţii, noi credem că vom da o gură de aer mediului de afaceri, reuşind totodată să scoatem la suprafaţă din economia subterană un număr important de locuri de muncă care vor contribui astfel la lărgirea bazei de impozitare”, a declarat ministrul Finanţelor luni pentru Mediafax, arătând că intenţia ar fi de reducerea a CAS, dar nefăcând nicio referire la noile categorii care ar urma să lărgească baza de impozitare.

O ipoteză similară a lasat şi Victor Ponta. Întrebat într-un interviu la TVR care ar fi prima măsură fiscală pe care ar lua-o în 2014, premierul a vorbit de “reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, pentru că, într-adevăr, în timp ce cota unică este o fiscalitate scăzută faţă de media europeană, TVA e principala sursă de venituri, contribuţiile de asigurări sociale sunt la un nivel foarte înalt şi practic îngreunează crearea de noi locuri de muncă şi mai ales munca la alb”.

Reforma în sănătate. Mai puţine medicamente compensate
Dincolo de aplicarea CASS veniturilor din chirii, Guvernul plănuieşte reducerea cheltuielilor în sănătate. Lista medicamentelor compensate va fi modificată, prin OUG, până la 31 decembrie, iar de la 1 ianuarie 2014 va exista un pachet de bază, cu un număr limitat de servicii medicale, restul fiind incluse într-o asigurare privată de sănătate, denumită asigurare complementară. Pachetul de servicii de bază va fi finalizat până la 30 septembrie.

7 milioane şi jumătate de carduri de pacient vor fi tipărite cu acelaşi temen limită, restul urmând să fie emise în 2014.

O altă „măsură” guvernamentală este tipărirea, de la 1 ianuarie, a drepturilor pacienţilor pe spatele reţetelor.

Ce se întâmplă cu dividendele “mascate în împrumuturi”
„Înregistrăm progrese în cadrul iniţiativei noastre privind Persoanele Fizice cu Averi Mari (PFAM)”, susţine Guvernul, venind în faţa FMI cu 30 de verificări demarate şi 360 de contribuabili ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate.

Pentru a obţine noi venituri la buget, Ministerul Finanţelor a luat în atenţie dividendele pe care oamenii de afaceri şi le “maschează” în împrumuturi către propriile companii, pentru a nu plăti impozite. „Vom continua să îmbunătăţim tehnicile noastre de control prin utilizarea metodelor indirecte de demonstrare a veniturilor, prin extinderea definiţiei veniturilor a căror sursă nu se cunoaşte şi prin clarificarea caracterului impozabil al plăţilor de dividende, care sunt în prezent frecvent mascate ca rambursări neimpozabile de împrumuturi acordate companiilor”, se arată în scrisoarea trimisă la Washington.

Arieratele, pe lista marilor restanţe
În rândul marilor restanţe faţă de angajamentele anterioare asumate în negocierile cu FMI, rămâne în continuare problema arieratelor. Dacă la negocierile cu FMI din iulie, Guvernul a intrat cu arierate – numai la nivelul administraţiei locale – de 502 milioane de lei (din care 360 de milioane pe facturi contestate), datele de la finalul lunii august arată că datoriile primăriilor faţă de firmele private continuă să crească. Astfel, surse guvernamentale au precizat pentru gândul că, la finalul lunii august, arieratele administraţiei locale ajungeau la 540 de milioane de lei (din care Guvernul recunoaşte oficial dopar 179,2 milioane, aferente proiectelor aprobate de la Bucureşti).

Ca soluţie, Ponta propune “un audit independent” al proiectelor rămase încă în derulare din programul PNDi, lanasat de Elena Udrea şi “un raport privind riscurile fiscale” cxare ar urma să fie gata pâna la finalul anului.

Începând din septembrie 2013, Guvernul se angajează să publice situaţii lunare privind arieratele şi, trimestrial, măsurile luate pentru a le reduce. Totodată „evaluează posibilitatea unor transferuri de la bugetul de stat la autorităţiule locale” pentru a achita din facturile restante. În privinţa celor 360 de milioane de lei pe care Ministerul Finanţelor le-a scos din calcul contestând facturile, Curtea de Conturi, ar urma să facă un raport de audit până la sfârşitul lunii noiembrie.

Primăriile şi ministerele îşi pun proiectele “neeuropene” în cui
În logica unei schimbări de strategie pentru absorbţia fondurilor europene, Guvernul plănuieşte să facă un adevărat filtru al proiectelor de investiţii. Acesta ar urma să fie Unitatea de Evaluare a Investiţiilor Publice de la Ministerul Finanţelor la care face angajări până la finalul lunii septembrie. „Începând din 2014, nu se va mai apoba niciun proiect nou semnificativ de investiţii publice, finanţat de administraţia centrală fără a fi mai întâi evaluat de UEIP”, se arată în scrisoarea de intenţie către FMI.

Prin ordonanţă de Guvern, se vor stabili criteriile de evaluare, prioritizare, evaluare şi gestionare a proiectelor noi de investiţii publice. „Până la mijlocul lunii octombrie 2013, vom adopta, prin Memorandul de Guvern, o listă cu proiecte semnificative prioritizate”, se angajează Executivul.

Pentru proiectele pe fonduri structurale şi de coeziune, pentru care România are rezervate 20 de miliarde de euro în perioada 2014-20120, „se vor acorda împrumuturi nete în limita împrumuturilor nete de 3 miliarde de lei”, în timp ce cheltuielile pentru proiecte neeligibile vor fi limitate la 2 miliarde de lei. Niciun parteneriat public-privat nu se va face fără acordul Băncii Mondiale.

Strategia în cazul companiilor de stat
În privinţa companiilor de stat, Guvernul are în vedere în cadrul noului program trei axe prioritare de acţiune. În primul rând este vorba despre măsuri consolidate de reducere a arieratelor întreprinderilor de stat. Angajamentul va fi reflectat printr-o ţintă indicativă a arieratelor cumulate ale întreprinderilor deţinute de administraţia centrală, ministerele de resort urmând să raporteze Finanţelor la fiecare trei luni situaţia arieratelor. Măsurile includ conversia datoriilor în acţiuni, inclusiv o măsură de eliminare a datoriilor CFR Călători către CFR Infrastructură, insolvenţa sau lichidarea subsidiarelor CFR Călători şi CFR Infrastructură.

O a doua axă este reprezentată de implementarea managementului profesionist în companiile de stat, guvernul angajându-se ca o astfel de conducere să desemnată la Hidroelectrica până la finalul lunii noembrie a acestui an.

În al treilea rând este vorba despre dereglementarea preţurilor la energie, atât pentru consumatorii industriali, cât şi pentru cei casnici. “pentru electricitate, dereglementarea completă a preţurilor la electricitate pentru consumatorii industriali va fi realizată până la data de 1 ianuarie 2014 şi pentru consumatorii casnici până la data de 31 decembrie 2017. pentru gaze naturale intenţionăm să implementăm restul foii de parcurs pentru dereglementarea preţurilor la gaze conform planificării pentru a realiza dereglementarea completă pentru consumatorii industriali până cel târziu la data de 31 decembrie 2015 şi pentru consumatorii casnici până la data de 31 decembrie 2018”, se arată în scrisoarea de intenţie cu FMI.

“Nu am obţinut practic nimic în negociere”, este de părere fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu. “Guvernul se angajează să aplice calendarul pentru liberalizarea preţurilor la energie şi la gaze ceea ce înseamnă o creştere a tarifelor atât pentru sectorul privat, cât şi pentru consumatorii casnici”, a explicat el, pentru gândul.

Electrica, Hidroelectrica şi Oltenia, listate la anul
Guvernul îşi propune vânzarea portofoliului de societăţi din subordinea Ministerului Economieii şi finalizarea a cinci societăţi energetice pe perioada programului.

Nuclearelectrica SA – Guvernul se angajează să listeze la bursă 10% din acţiunile guvernului până la finalul lui septembrie.

Romgaz – 15% din acţiuni vor fi listate până la mijlocul lunii noiembrie acest an.

Electrica – Guvernul se angajează să lanseze o ofertă publică iniţială pentru pachetul majoritar deţinut de stat până la finalul lunii mai 2014.

Oltenia – Înainte de privatizarea majoritară, Guvernul se angajează pentru listarea a 15% până la finalul lunii iunie 2014.

Hidroelectrica – Guvernul menţionează că procesul de listare a fost întârziat de atacarea în instanţă a hotărârii privind lansarea ofertei publice iniţiale a 10% din acţiuni. Astfel, executivul se angajează ca listarea să fie lansată până la finalul lunii iunie 2014, cu condiţia ca hotărârea judecătorească să fie pronunţată până la sfârşitul lunii septembrie a acestui an.

În cazul companiilor din sectorul transporturilor, în scrisoarea de intenţie, Guvernul se angajează să finalizeze tranzacţia de vânzare cumpărare până la mijlocul lunii octombrie a acestui an. În condiţiile în care privatizarea va eşua, în document se prevede reluarea licitaţiei. În cazul CFR Infrastructură şi CFR Călători există angajamentul pentru finalizarea procesului de desemnare a unei noi conduceri la CFR Infrastructură . De asemenea, se intenţionează închirierea a încă 1.500 de kilometri de cale ferată inoperabilă. În document este prevăzută şi majorarea tarifelor de transport călători în septembrie.

Sursa: Razboi întru Cuvânt