C O N T R A P R O P A G A N D Ă

EXCLUSIV Dana Gîrbovan, despre dezbaterile din forurile europene: Tema justiţiei, folosită ca ARMĂ în confruntări/ „Au încredere aceştia în autorităţile române doar într-un caz, iar în celălalt nu?”

Preşedintele Uniunii Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, a vorbit, într-un interviu pentru MEDIAFAX, despre dezbaterile privind justiţia în forurile europene, declarând că aceasta este folosită mai degrabă ca armă politică.

„Discursul despre justiţie este denaturat politic, tema justiţiei din România fiind folosită, şi la nivel european, mai degrabă ca armă în confruntări politice”, spune preşedintele UNJR, în contextul dezbaterilor din ultima perioadă din comisiile sau plenul european.

Totodată, aceasta susţine că: “Dacă se doreşte o dezbatere cu adevărat pe tema statului de drept, atunci este nevoie de o analiză comprehensivă a situaţiei justiţiei din România, care să nu fie redusă numai la anumite aspecte ale anticorupţiei care dau bine la presă sau la electorat”.

Dana Gîrbovan a amintit şi de o sesizare transmisă cu privire la ingerinţele SRI în justiţie, care a rămas la acea vreme fără ecou. “Cu alte cuvinte, problema ingerinţei serviciilor de informaţii în justiţie nu este problema birocraţilor de la Bruxelles.  Dar dacă aceasta nu este problema lor, o problemă care s-a dezvoltat sub “monitorizarea şi verificarea” experţilor şi birocraţilor Comisiei Europene, atunci de ce îi “preocupă” şi “îngrijorează” procesul legislativ din România? Au încredere aceştia în autorităţile române doa

Preşedintele UNJR a vorbit şi despre OUG 6 din 2016, în baza căreia a fost semnat protocolul secret dintre PG şi SRr într-un caz, iar în celălalt nu?”
I, dar şi despre completele de 5, care a ajuns nu motiv de sesizare la CCR.

“A încerca să limitezi, bagatelizezi sau minimalizezi aceste demersuri, doar pentru că ele folosesc şi unor anumite persoane, este pur si simplu un act iresponsabil, deoarece permite ca starea de incertitudine şi suspiciunile de nelegalitate să planeze asupra tuturor cauzelor judecate de aceste complete. Ceea ce este legal, este legal pentru toată lumea, iar ce este ilegal, este ilegal pentru toată lumea. La fel, competentele puterilor şi autorităţilor în stat sunt stabilite de Constituţie, iar respectarea limitelor lor este garantată de Curtea Constituţională, motiv pentru care Curtea soluţionează conflictele de competenţă între aceste autorităţi, atunci când ele apar”, a afirmat Dana Gîrbovan.

Redăm integral interviul acordat Mediafax:

MEDIAFAX:  Dezbaterea privind statul de drept din Parlamentul European. Ajută sistemul intern sau este o formă de presiune?

Dana Gîrbovan: Dezbaterea din Comisia LIBE a Parlamentului European, din data de 01.10.2018, privind “statul de drept” din România, a demonstrat o dată în plus, din păcate, că discursul despre justiţie este denaturat politic, tema justiţiei din România fiind folosită, şi la nivel european, mai degrabă ca armă în confruntări politice decât ca subiect de dezbatere reală, obiectivă, focusată pe soluţii de îmbunătăţire a justiţiei în folosul cetăţeanului.

Când vorbeşti, mai ales de la un asemenea nivel, despre justiţia ori statul de drept dintr-o ţară membră a UE, te aştepţi să fie auzite în primul rând voci neutre, capabile să prezinte, fără interes partizan, problemele justiţiei din România în cadrul unui dialog purtat în mod obiectiv şi cu argumente tehnice, chiar dacă contradictorii. Or, din păcate, dezbaterea respectivă  din Comisia LIBE a fost una extrem de politizată, ceea ce a redus semnificativ şansele găsirii unor soluţii practice la problemele concrete şi recurente ale justiţiei din România.

Urmărind respectiva discuţie din Parlamentul European şi apoi modul în care a fost relatată în presa românească, am observat o atitudine interesantă a formatorilor de opinie români, cu pretenţii de cunoscăori ai tainelor justiţiei.

Astfel, când un politician român emite o opinie critică/judecată de valoare cu privire la justiţia românească, acesta este imediat taxat de aceştia că atacă justiţia. Când însă sunt politicieni străini care se pronunţă pe chestiuni privind justiţia din România, enunţurile acestora devin adevăruri irefutabile în viziunea aceloraşi formatori de opinie, deşi nu de puţine ori afirmaţiile acestora sunt declaraţii cu vădita încărcătura politică, substratul fiind de asemenea politic, în funcţie de interesele electorale ale emitentului său.

Dacă se doreşte o dezbatere cu adevărat pe tema statului de drept, atunci este nevoie de o analiză comprehensivă a situaţiei justiţiei din România, care să nu fie redusă numai la anumite aspecte ale anticorupţiei care dau bine la presă sau la electorat. Rămâne de văzut în ce măsură se doreşte o astfel de dezbatere.

MEDIAFAX:  Aţi discutat direct cu oficiali europeni despre situaţia justiţiei din România?

Dana Gîrbovan: Ceea ce am putut constata din întâlnirile şi discuţiile cu aceşti oficiali este că, în fapt, aceştia ignoră problemele de sistem ale justiţiei din România, preferând a se focaliza prin discuţii stereotipe doar pe măreţia luptei împotriva corupţiei, dar şi aceea văzută într-un mod îngust, prin raportare doar la unele rezultate, nu şi la costurile acesteia şi mijloacele prin care a fost dusă.

De exemplu, în ianuarie 2016, împreună cu Asociaţia Magistraţilor din România, UNJR a trimis o scrisoare domnului Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, în care avertizam cu privire la interferenţa serviciilor secrete în justiţie şi i-am solicitat includerea acestei probleme în raportul MCV, dat fiind că era o chestiune gravă ce afectează în mod direct independenţa justiţiei.

În scrisoarea de răspuns, semnată de secretarul Comisiei Europene, am fost asiguraţi în mod stereotip că independenţa justiţiei şi separarea puterilor în stat reprezintă chestiuni importante pentru MCV. De asemenea, au subliniat ca au luat notă de răspunsul CSAT potrivit căruia nu există agenţi acoperiţi printre magistraţi, iar problema supravegherii serviciilor secrete excede competenţei MCV. În final, ni s-a sugerat că poate dorim să ne referim la publicarea unui raport recent, “Surveillance by intelligence services”.

A trebuit să treacă însă mai bine de doi ani, perioadă în care noi ne-am continuat eforturile pe plan intern şi extern, pentru ca problema ingerinţei serviciilor de informaţii în justiţie să fie totuşi discutată, tot cu mare reticenţă însă, pe plan european.

Să ai totuşi un mecanism de verificare şi cooperare din 2007, ce continuă monitorizarea pre-aderare, să ai experţi de la Bruxelles care să vină să “verifice” cel puţin o dată pe an evoluţia în materie de justiţie şi, de mai bine de 3 ani, de când problema ingerinţei serviciilor de informaţii în justiţie e dezbătută în spaţiul public, să fii incapabil sau să refuzi conştient să abordezi această problemă care are un potenţial cel puţin la fel de grav ca şi celelalte ameninţări ce subminează independenţa justiţiei, demonstrează că acest raport, împreună cu cei care l-au întocmit în toţi aceşti ani, au denaturat scopul iniţial al MCV, în care asigurarea unui sistem judiciar independent şi robust era condiţia primordială pentru îndeplinirea celorlalte obiective.

MEDIAFAX: Cum comentaţi cele spuse de Timmermans în Comisia LIBE?

Dana Gîrbovan: Discursul domnului Timmermans din Comisia LIBE a confirmat, încă odată, reducerea discursului despre justiţia din România doar la unele aspecte privind lupta împotriva corupţiei, şi ignorarea sau bagatelizarea tuturor celorlalte probleme cu care, în mod real, se confruntă justiţia din România.

Astfel, în acel discurs, dl. Timmermans, vice-preşedintele Comisiei Europene, printre altele a spus: “În acelaşi timp, au apărut reclamaţii privind abuzuri comise de Birourile procurorilor şi de serviciile de informaţii. Acestea necesită investigaţii imparţiale efectuate de autorităţile competente, dar, în primul rând, autorităţile naţionale, Parlamentul României şi instanţele trebuie să supravegheze activităţile serviciilor de informaţii”.

Cu alte cuvinte, problema ingerinţei serviciilor de informaţii în justiţie nu este problema birocraţilor de la Bruxelles.

Dar dacă aceasta nu este problema lor, o problemă care s-a dezvoltat sub “monitorizarea şi verificarea” experţilor şi birocraţilor Comsiei Europene, atunci de ce îi “preocupă” şi “îngrijorează” procesul legislativ din România? Au încredere aceştia în autorităţile române doar într-un caz, iar în celălat nu?

Comisia Europeană nu poate alege cu penseta din coşul justiţiei doar rezultatele luptei împotriva corupţiei care le convin, spunându-ne că celelalte chestiuni – protocoalele secrete; zecile de mii de mandate pe siguranţa naţională, autorizate, conform standardelor CEDO, fără un control real şi eficient de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; zeci, sute de dosare deschise de DNA din oficiu judecătorilor şi procurorilor; alte sute ţinute nesoluţionate cu anii; probleme legate de statutul judecătorilor şi al procurorilor sau alte probleme recurente ale justiţiei – nu îi interesează, să ne descurcăm noi cu ele, că sunt strict problema noastră.

O analiza obiectivă a justiţiei, ceea ce în România nu s-a mai făcut de mult timp, nu se face în funcţie de rezultatele mult aplaudatei şi lăudatei – dar mai puţin, spre deloc, obiectiv analizatei – lupte împotriva corupţiei.

Doresc oficialii de la Bruxelles să facă o analiză a statului de drept şi a independenţei justiţiei din România? Foarte bine, atunci au datoria să o facă cu adevărat profesionist şi “chirurgical”, aşa cum pretind, analizând toate aspectele care influenţează indepedenţa justiţiei şi statul de drept din România.

MEDIAFAX: Ce opinie aveţi despre propunerea Comisiei Europene de anchetare a protocoalelor? Cum ar trebui să se desfăşoare? Cine ar trebui să facă această verificare?

Dana Gîrbovan: Anchetarea acestor protocoale trebuie să pornească din ţară, iar deja CCR a fost sesizată pe conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lânga ICCJ şi Parlamentul României, conflict generat de către Ministerul Public prin semnarea protocoalelor secrete cu SRI din 2009 şi 2016. Decizia Curţii Constituţionale şi considerentele acesteia vor fi de o importanţă capitală, în condiţiile în care este absolut necesar să fie tranşată chestiunea competenţei Ministerului Public de a încheia aceste protocoale şi de a permite SRI-ului să intervină în anchete penale, deşi acest lucru îi fusese interzis expres prin legea sa de funcţionare încă de la căderea lui Ceauşescu.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a declanşat deja, pe partea de sistem judiciar, un control privind protocoalele. Inspecţia Judiciară face verificări de câteva luni pe tema aceasta şi ar trebui să avem concluziile cât de curând.

Comisia parlamentară de control a SRI ar trebui să declanşeze şi ea un astfel de control tematic, strict pe aplicarea protocoalelor de către SRI.

Până când autorităţile române tranşează problema ingerinţei serviciilor de informaţii în justiţie, această tema ar trebui să fie inclusă şi în MCV – desigur, dacă acest instrument va mai fi păstrat – pentru a fi monitorizată soluţionarea ei.

MEDIAFAX: Situaţia aplicării Legii nr. 304, privind organizarea judiciară, este un subiect care a ajuns la Curtea Constituţională, în sensul sesizării făcute de Guvern faţă de refuzul aplicării legii la Înalta Curte şi a modificării completului de 5. Judecători. Credeţi că a acţionat corect conducerea Instanţei Supreme sau este o sesizare cu dedicaţie la CCR aşa cum spun unele surse?

Am urmărit cu atenţie discuţiile din jurul acestei teme, deoarece subiectul a creat curiozitate în rândul foarte multor judecători. Câtă vreme însă această problemă juridică face obiectul atât a unor dosare în curs de judecată în contencios administrativ, cât şi în faţa Curţii Constituţionale, n-am să-mi exprim încă vreo opinie juridică pe acest subiect.

Subliniez însă că, atunci când o chestiune de o importanţă atât de mare ca şi aceasta, prin consecinţele sale, apare în spaţiul public, sesizarea instituţiilor competente este un demers absolut necesar şi binevenit.

A încerca să limitezi, bagatelizezi sau minimalizezi aceste demersuri, doar pentru că ele folosesc şi unor anumite persoane, este pur si simplu un act iresponsabil, deoarece permite ca starea de incertitudine şi suspiciunile de nelegalitate să planeze asupra tuturor cauzelor judecate de aceste complete.

Ceea ce este legal, este legal pentru toată lumea, iar ce este ilegal, este ilegal pentru toată lumea. La fel, competentele puterilor şi autorităţilor în stat sunt stabilite de Constituţie, iar respectarea limitelor lor este garantată de Curtea Constituţională, motiv pentru care Curtea soluţionează conflictele de competenţă între aceste autorităţi, atunci când ele apar.

Prin urmare, demersul iniţiat în faţa Curţii Constituţionale este unul perfect normal într-o democraţie, prin urmare nu avem de făcut decât să aşteptăm cu interes dezlegarea dată de Curte în această speţă cu care a fost învestită.

MEDIAFAX: Protocoale secrete – aţi declarat recent că o mărturisire a lui Dumitru Dumbravă, fost secretar general SRI, îl trăda că a fost direct implicat în scrierea OUG nr. 6 din 2016. A fost aceasta o nouă pârghie pentru ca SRI să fie implicat în justiţie?

Dana Gîrbovan: Afirmaţia domnului general Dumitru Dumbravă, că după Decizia 51/2016 a CCR „n-am dormit 3 nopţi ca să găsesc o soluţie”, a fost făcută într-un spaţiu public, în cadrul unei dezbateri la care au participat zeci de persoane, atât oficiali cât şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Astfel, pe data de 12 aprilie 2016, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) de la acea dată, tocmai în contextul disputei ca urmare a adoptării OUG 6/2016 de către Guvern, a organizat o dezbatere cu tema ‘Responsabilitatea Statului în respectarea vieţii private asigurând securitatea naţională’, la care am fost invitata in calitate de preşedinte al UNJR.

La dezbaterea respectivă a participat, ca reprezentant al SRI, şi generalul Dumbravă, care, în urma unui dialog tocmai pe ordonanţa de urgenţă 6/2016, a afirmat că a lucrat la această ordonanţă în procesul de avizare a acesteia. În cadrul dezbaterii mi-am exprimat public nedumerirea şi îngrijorarea faţă de implicarea SRI în procesul normativ.

Afirmaţia însă ne-a surprins pe toţi cei din sală, din acest motiv, imediat după întâlnire, UNJR a transmis împreună cu Centrul pentru Resurse Juridice şi Miliţia Spirituală un comunicat de presa comun, in care am subliniat că: „Implicarea Serviciului Român de Informaţii în elaborarea acestei ordonanţe de urgenţă, relevată de reprezentantul SRI la dezbateri, este contrară normelor ce reglementează procesul legislativ, cu atât mai mult cu cât ordonanţa priveşte punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică reglementate de Codul de procedură penală şi nu cele privind siguranţa naţională.”

Din păcate, ca multe alte semnale de alarmă pe care le-am tras în decursul timpului, şi acesta a trecut neobservat.

Abia recent au reieşit public dovezi că, într-adevăr, Ministrul Justiţiei Raluca Prună a cerut avizul SRI, ajungând în situaţia de-a dreptul aberantă în care OUG 6/2016 a fost adoptată fără avizul CSM, dar cu avizul şi amendamentele SRI.

Cred că ar fi oportun, pentru corecta informare a cetăţenilor români, ca presa să-i întrebe pe domnul Cioloş şi pe doamna Prună în ce temei legal a fost implicat SRI în procesul de avizare a ordonanţei de urgenţă 6/2016, cu atât mai mult cu cât aceasta privea în mod prioritar activitatea justiţiei.

MEDIAFAX: OUG nr. 6 din 2016 este în Parlament. Ce curs credeţi că ar trebui să aibă pentru a nu permite producerea de efecte precum în trecut?

Dana Gîrbovan: Soluţia pe care Parlamentul trebuie să o adopte este să înfiinţeze prin lege Autoritatea Naţională de Interceptări, care să asigure punerea în executare a tuturor mandatelor de interceptare.

În prezent există acel Centru Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, aflat sub autoritatea SRI, centru care însă nu exista din punct de vedere legal, deoarece nu are o lege de înfiinţare şi funcţionare, acesta fiind înfiinţat printr-o hotărâre secretă a CSAT.

Al doilea lucru pe care Parlamentul trebuie să-l facă este să abroge din această ordonanţă prevederea că SRI este „organ de cercetare penală specială”, atribut specific fostei Securităţi comuniste.

Acestea sunt soluţiile pe care le-am prezentat încă din 2016, în comunicatul remis public imediat după întâlnirea la care am făcut referire în întrebarea precedentă, când semnatarii am spus:

Soluţia adoptată de Guvernul Cioloş prin ordonanţă tinde să devină una permanentă, cu toate gravele carenţe de constituţionalitate semnalate în mod repetat, fapt ce va avea repercusiuni grave pe termen mediu şi lung.

Reprezentantul Ministerului Justiţiei a arătat că, în prezent, nu există niciun proiect de lege în lucru care să reglementeze situaţia Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, în condiţiile în care acesta a fost creat printr-o decizie secretă a CSAT-ului.

Este imperativ ca Guvernul să îşi asume în cel mai scurt timp elaborarea unui cadru legislativ pentru ‘activităţi de supraveghere tehnică’ care să respecte garanţiile tehnice şi juridice impuse de CEDO.

Pe de altă parte, atribuirea prin această ordonanţă de urgenţă de competenţe Serviciului Român de Informaţii în zona de cercetare penală este inadmisibilă. Este necesară o delimitare clară şi categorică a atribuţiilor organelor de informaţii faţă de cele de cercetare penală, rolul celor două tipuri de activităţi — adunarea de informaţii, pe de-o parte, şi administrarea de probe, pe de alta — fiind fundamental diferite.”

Este contrar standardelor CEDO să ai un serviciu de informaţii care controlează în secret toată activitatea de interceptare dintr-o ţară, la fel cum este o reminiscenţă a justiţiei de inspiraţie sovietică ca SRI, care este serviciu de informaţii şi nu de investigaţii, să ia parte în anchete penale, aşa cum făcea fosta Securitate comunistă.

Autor: Vasile Magradean

Sursa: Mediafax

Related Posts

2 Responses “EXCLUSIV Dana Gîrbovan, despre dezbaterile din forurile europene: Tema justiţiei, folosită ca ARMĂ în confruntări/ „Au încredere aceştia în autorităţile române doar într-un caz, iar în celălalt nu?””

  1. ... says:

    Admitem ca lumea e condusa de o Piramida a Puterii, care Piramida controleaza in SISTEM PIRAMIDAL, PARALEL cu interesele locuitorilor planetei Pamant, dovada actiunile ANTIUMANE, ANTISOCIALE. In consecinta, admitem existenta unui SISTEM JURIDIC PIRAMIDAL, PARALEL cu drepturile oamenilor (folositi drept SLUGI PE MOSIA STAPANULUI) dovada fapta unor INVESTITORI de a-si externaliza PROFITU,L NEFISCALIZAT IN TARA IN CARE-SI DESFASOARA ACTIVIT COMERCIALA, pe spatele slugilor – salariati carora nu li se respecta drepturile si conditiile de munca la nivelul STANDARDELOR EUROATLANTICE. CHEIA! Totul pe planeta graviteaza in jurul unui Grup care si-a impus LEGEA. LEGEA GRUPULUI. Daca-i dreapta sau stramba, gandeste fiecare cu neuronii din dotare. Si daca ramuri bat in geam, si ne cutremuram, sa nu ne mai miram. Tardiva mirare!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss