Da, se poate vorbi in cazul tarilor estice, din pdv al tratamentului aplicat in materie de politici comunitare, de dubla masura, dublu standard, tripla impunere, hai, sa fim realisti. Faptul ca autoritatile noastre sunt prinse la mijloc, intre strategia occidentala si strategia estica, este, la fel de adevarat, o situatie de fapt certa. Extrem de dureroasa este starea asta de inconstienta, ignoranta, indolenta, obnubilare care ne-a cuprins, pe fiecare, la locul, rangul, pozitia, functia, rostul fiecaruia, mai mult sau mai putin. Cum poate fi caracterizat un conducator care isi intoarce cu stiinta/intentie, fata de la popor si de la interesul national?!
Intelept ar fi ca in aceste momente sa stam stramb si sa GANDIM DREPT la atitudinea potrivita in context geopolitic, strategic, in sensul adaptarii functie de compatibilitati, afinitati, potential material, natural, uman, spiritual, inclinand in directia mai apropiata de intentiile, principiile, reperele noastre fundamentale, afilierea la gupul de la Visegrad, in op pers, constituind in fapt si in drept, o astfel de abordare in materializarea careia chiar nu se cade inca un motiv de dezbinare nationala, mai mult, vreo alta lovitura de stat care nu foloseste nimanui, nici celor morti nici celor vii.
Tot la vb lui Nicolae Iorga: “Maimuta are nevoie de public si papagalul de invatator; privighetoarea nici de unul, nici de altul”.