de: Raphaelly

Raphaelly — Sun, 25 Sep 2011 12:33:49 +0000

Bine zis dl Dascalu. Exact ceea ce as fi zis si eu! Bine punctat!

de: Doru Dascalu

Doru Dascalu — Sun, 25 Sep 2011 10:02:00 +0000

Conform teoriei că orice popor are o mentalitate a lui, se poate înţelege logic, că dacă ducem pe o insulă câte 100 de copii de 5 ani, de la 20 de popoare diferite, aceştia vor avea la 30 de ani mentalităţi diferite! Tare teoria! Dar se omite esenţialul, că o societate îşi formează mentalitatea în funcţie de modelele pe care le are. Instinctele animalice întipărite în ADN, cu care se naşte fiinţa umană, respectiv instinctul de supravieţuire şi de perpetuare a speciei, sunt cele două elemente care le are omul când iese din uter. După aceea societatea îi formează mentalitatea. Cu mentalitatea nu te naşti, îţi este creată, de familie în primii şapte ani de viaţă, apoi de către societate. Iar societatea modernă ca să menţină mentalitatea convenabilă celor ce dirijează oamenii, a făcut ca cei mici să meargă de la 3 ani la grădiniţă, adică să fie sub modelajul sistemului, să nu fie “stricat”(sic) de familie. Iar dacă există persoane cu studii care care susţin cele scrise în articol, înseamnă că, da, societatea a reuşit să creeze omul dorit, adică sclavul perfect. Şi dacă oamenii ar trebui să se aştepte la o schimbare de mentalitate măcar prin învăţături de la cei cu studii, aceştia sunt primii care pun umărul la distrugerea umanităţii. Şi esenţialul în dispariţia oricărui fel de mentalitate este crearea pentru orice fiinţă umană a împlinirii dezideratului de bază a vieţii. Respectiv faptul că o fiinţă umană care are asigurate hrana şi adăpostul, este lipsită de mentalităţi. Atât timp cât de la naştere până la moarte el se luptă pentru satisfacerea acestor deziderate de bază ale existenţei lui ca fiinţă vie, toate teoriile doi bani nu fac.

Comentarii la: Despre mentalitate

de: Raphaelly

de: Doru Dascalu