C O N T R A P R O P A G A N D Ă

De ce suntem manipulaţi prin cercetări de piaţă: SRI şi-a pus oameni şi în conducerea institutelor de sondaje

SRI şi-a pus oameni şi în conducerea institutelor de sondajeRomânii au devenit (peste noapte) mari iubitori de SRI şi DNA. Partidul Mişcarea Populară are de la „prima strigare” peste 5% intenţie de vot. Toate acestea şi multe alte subiecte agreate de Palatul Cotroceni au fost servite opiniei publice de un institut condus de un fost consilier al lui George Maior.

Suspiciuni care nu mai sunt suspiciuni, ci certitudini

În luna martie, cotidianul.ro a sesizat apariţia unor cercetări de piaţă ale unui operator nou, INSCOP, care prezenta date destul de ciudate. Am aflat că acest operator este arondat ziarului „Adevărul” şi că a fost înfiinţat pe 23 februarie a.c. La capitolul suspiciuni s-a mai adăugat faptul că primul sondaj a fost făcut, de fapt a fost început cu câteva zile înainte ca respectivul operator să se înfiinţeze.

Toate suspiciunile şi ciudăţenia datelor şi rezultatelor din mai multe cercetări de piaţă au fost clarificate în aceste zile. „România Liberă” publică pe 19 august un articol al cărui titlu spune totul, negru pe alb: „Ce legătură există între ultimele sondaje de opinie şi şeful SRI?”. În articol se afirmă fără echivoc că principalul acţionar al INSCOP, Remus Ştefureac, ar fi fost consilier al directorului SRI, George Maior. O astfel de informaţie nu ne-a mirat de loc, mai ales dacă ţinem cont de ce procent mare de încredere se bucura SRI în rândul subiecţilor chestionaţi de operatorii INSCOP. În aceeaşi zi, câteva ore mai târziu, în „România Liberă” apare o replică a lui Ştefureac. „E adevărat, am fost consilierul directorului SRI”. „Într-adevăr, am fost consilierul directorului SRI, am ajuns în acea poziţie din mediul privat şi apoi am revenit în mediul privat. Am avut şi o colaborare cu Academia Naţională de Informaţii, dar nu ştiu încă dacă acea colaborare se va prelungi. Finanţarea pentru sondajele INSCOP a fost asigurată de cotidianul «Adevărul», care a şi comandat acele sondaje”, a declarat Ştefureac pentru “România Liberă”.

Tot „RL” ne mai spune: „Calitatea lui Ştefureac de doctorand al Academiei Naţionale de Informaţii este confirmată şi de website-ul instituţiei (www.animv.ro), care adaugă că directorul general al INSCOP este şi asistent al Academiei, dar şi membru al colegiului editorial al „Revistei Române de Studii de Intelligence“ (care funcţio­nea­ză sub autoritatea Academiei Naţionale de Informaţii)”.

Lucrurile sunt deci clare. Suspiciunile nu mai sunt suspiciuni, ci au devenit certitudini. Iniţial s-a crezut că sondajele INSCOP fac politica ziarului “Adevărul” – una apropiată de Palatul Cotroceni şi de alte zone portocalii şi de atacare a USL şi a PNL în mod special. Acum se ştie din ce direcţie este dirijată linia politică, din zona SRI. Oricum, majoritatea vehiculelor media nu au preluat în acest an sondajele publicate de INSCOP via “Adevărul”. Au existat şi excepţii: România TV a utilizat la maximum sondajele INSCOP, mai ales atunci când dădeau date „năstruşnice” despre PNL.

Românii sunt mari „iubitori” de SRI, SIE şi DNA

Pentru a vedea de ce erau suspecte şi manipulatoare sondajele INSCOP, vă prezentăm câteva dintre rezultatele care au fost servite opiniei publice. A reieşit – şi acest lucru a intrigat de la bun început – că românii au un grad mare de încredere în trei instituţii, SRI, SIE şi DNA. Se ştie, din realitatea de zi cu zi, că SRI şi DNA sunt mai degrabă percepute ca instrumente de represiune, iar atunci când 7,4 milioane de români votează pentru demiterea lui Traian Băsescu, este absurd ca procentele pentru două dintre principalele sale arme, SRI şi DNA, să fie ridicate. Iată ce ne-a dat INSCOP:

  • Încredere în SRI

Martie: 47,0%

Aprilie: 48,9%

Mai: 47,3%

Iulie: 48,0%

  • Încredere în DNA

Martie: 44,2%

Aprilie: 45,0%

Mai: 42,0%

Iulie: 47,4%

  • Încrederea în SIE

Aprilie: 46,2%

Mai: 44,0%

Iulie: 47,6%

În orice sondaj de opinie la capitolul încredere, nivelul 30-35% este unul rezonabil spre bun, între 35 şi 40% este unul bun, iar ce depăşeşte 40% este unul bun spre foarte bun. INSCOP ne serveşte şi o explicaţie pentru procentele ridicate ale serviciilor secrete: aducerea lui Omar Hayssam în ţară. O explicaţie de adormit copiii, pentru că Hayssam nu a fost niciodată un nume care să fie interesant pentru populaţie. Mai trebuie adăugat că şi încrederea în Curtea Constituţională este „promiţătoare”: între martie şi iulie, CCR a crescut de la 31,9% la 35,7%. „Logic” privind politica INSCOP (şi/sau a SRI), Guvernul a pierdut aproape 8 procente în acelaşi interval, de la 43,1% în martie la 35,6% în iulie.

FC şi MPM l-au bătut pe Făt-Frumos

INSCOP a încercat să inoculeze opiniei publice că partidele de buzunar sau cvasi-inexistente au prins deja la electorat. Şi aici avem „rezultatele” trecute în dreptul aşa-zisei alianţe DA, formată din FC şi PNŢCD (aripa Pavelescu sau ?, dacă este exclus din partid). Dar şi mai tare este situaţia PMP (Partidul Mişcarea Populară), care încă de la prima cercetare de piaţă are deja procente peste pragurile electorale. Şi, atenţie, PMP, ca şi DA, totuşi nu a făcut subiectul unei mediatizări serioase în ultimul timp. Dar INSCOP a ţinut să ne convingă că DA, de fapt FC şi MPM au crescut, ca şi Făt-Frumos, în câteva luni cât alţii în câţiva ani. Iată „rezultatele”:

  • Alegeri Parlamentare

Februarie: FC – 2,5%

Martie: ADA (FC + PNŢcd) – 5,4%

Aprilie: ADA (FC + PNŢcd) – 5,6%

Mai: ADA (FC + PNŢcd) – 5,5%

Iulie: ADA (FC + PNŢcd) – 5,1%

Iulie: PMP – 5,6%

Martie: PDL – 14,1%

Aprilie: PDL – 15,2%

Mai: PDL – 15,6%

Iulie: PDL – 15,1%

  • Alegeri Europarlamentare

Martie: ADA (FC + PNŢcd) – 5,2%

Aprilie: ADA (FC + PNŢcd) – 5,2%

Mai: ADA (FC + PNŢcd) – 5,5%

Iulie: ADA (FC + PNŢcd) – 5,5%

Iulie: PMP – 5,5%

Martie: PDL – 13,4%

Aprilie: PDL – 15,0%

Mai: PDL – 16,2%

Iulie: PDL – 14,2%

Dacă grupările agreate de Palatul Cotroceni au procente peste pragul electoral, din nou vine, „logic” (ghilimele îşi au rostul lor – n.a.), o scădere a USL la Parlamentare – 3 procente între martie şi iulie. La Europarlamentare, PNL-PC scade între martie şi iulie de la 22,7% la 19,3%, iar PSD-UNPR a „plecat” în martie cu 38,6%, a urcat 2 procente şi în iulie a revenit la 38,8%. Cu alte cuvinte, ordinul de zi pe unitate (aici nu mai este nevoie de ghilimele – n.a.), doar PNL-PC scade în ambele sondaje. De menţionat că până în luna mai a părut în sondaje şi Noua Republică, gruparea (şi ea „inexistentă” pe harta politicii româneaşti) crescând de la 0,5 în februarie la 1,8% în mai. Scoaterea NR din sondaje şi sensibilul recul al PDL reprezintă semnalul (adică viitorul ordin de zi pe unitate) unei creşteri a MPM după care vor fi măsurate oficial împreună, sub forma unei „mari” alianţe a dreptei, MPM + ADA + PDL. Care va ajunge undeva pe la 30% într-o primă etapă. De măsurare.

Românii n-ar prea veni să voteze revizuirea Constituţiei

O altă misiune a celor de la INSCOP a fost aceea de a acredita ideea că românii nu se vor înghesui să vină la urne să voteze revizuirea Constituţiei. Iată ce rezultate „frumoase” avem la întrebarea „veniţi sigur la vot?”. 41,4% – februarie, 43% – martie, 40,8% – aprilie, 38,8% – iulie. Şi pentru ca tacâmul să fie complet, INSCOP ne mai spune la un moment dat că 43,7% dintre subiecţii chestionaţi consideră că reducerea pragului de prezenţă la referendum „afectează democraţia”, în timp ce doar 31,4% consideră că măsura este una bună. Mai trebuie să vă spunem cine a criticat reducerea pragului de prezenţă la referendum? Dacă nu aţi ghicit, vă ajutăm: Traian Băsescu.

autor: Lucian Gheorghiu

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss