C O N T R A P R O P A G A N D Ă

De ce nu vrea să moară Augustin Lazăr

Mașina la scară, și nu orice gioarsă, dotată cu șofer gata să vină în cap când îi deschide portiera. La asta se adaugă o casă la care Augustin Lazăr nu plătește apa, gaze, energie electrică, căldură, curățenie și alte servicii, pentru că e locuință de protocol. Deci, zero cheltuieli.



Nu stau acum sa-i caut declaratia de avere, ca sa nu aiba impresia ca ii cotrobai prin intimitatea financiara. Am gasit scris si iau de bun – meteahna de ziarist grabit, pe care o au si altii – ca ar avea un venit lunar de 35.600 de lei plus niste maruntis. Pai, la banii astia nu-ti da mana sa mori.

Am mai gasit si ca Procurorul General mai are niste sporuri interesante, de 3-4 mii de lei fiecare, pentru risc si pentru suprasolicitare neuropsihica. Pentru riscul de a da justitia cu burta de pamant sau care? Dar romanii suprasolicitati neuropshic sa-l suporte ce sporuri iau?

Batut in cuie pe scaun

Nu ma refer la moartea lui Augustin Lazar ca disparitie eterna dintre cetatenii vii ai planetei. Nu ma bucura lucrurile astea si nici nu stabilesc eu cand i se termina cuiva de infasurat ata pe mosor. In fond, fiecare traieste pana cand firma cu dricuri isi trimite specialistii sa ia pacientului masura si sa stabileasca mirosul florilor, ca si marimea si numarul colivelor. N-am eu treaba cu asta, eu ma refer la indarjirea lui Augustin Lazar de a se impotrivi evidentelor. Blamat de politicienii inca decenti, hulit de romanii cu capul pe umeri si ironizat de presa care nu ii mai inghite prezenta in fruntea Parchetului General, Augustin Lazar se incapataneaza sa ramana un personaj viu. Nu realizeaza ca incercarile lui disperate de a se agata de functie il umplu de ridicol. Un ridicol pe care se straduieste sa-l imbrace in nuante de legalitate, desi toata lumea cu un pic de stiinta de carte s-a prins de siretlicurile la care recurge pentru a ramane pe scaunul de procuror general.

Reflexul de slugarnicie

Augustin Lazar nu are cum sa moara. Nici nu poate, nici nu vrea. E prea prins intr-un joc vechi, din care nu se poate strecura afara. A ales calea cea mai nepotrivita si si-a taiat singur sansele de a fi tratat cu deferenta de o ipotetica istorie a justitiei romane. Apartenenta lui la tabara lui Klaus Iohannis este evidenta, indiferent cate comunicate ar da Parchetul General. Inversunarea cu care s-a opus revocarii din functie a Codrutei Kovesi este graitoare in acest sens. Interventii peste interventii, ca lupta anticoruptie se duce pe apa Sambetei, ca politicul s-a amestecat in justitie, ca PSD si ALDE ataca independenta procurorilor, in fine, toata paleta de argumente disperate pentru salvarea fostei sefe a DNA. Apoi, ca ultim gest, recuperarea acesteia vizavi de usa lui, sa o protejeze si mai bine. In toate aparitiile lui, Augustin Lazar a uitat sa precizeze insa de unde reflexul de a se pozitiona de partea Cotrocenilor. Cand i-a aparut? Sau tocmai de aia a si fost adus la Bucuresti, din reflexul de slugarnicie fata de putere?

Echipa de zgomote a CSM

Raportul de evaluare a lui, intocmit de ministrul Tudorel Toader, este cat se poate de corect, dar pe Augustin Lazar il leaga multe fire de Klaus Iohannis. Mie mi se pare ca jocul penibil la care se preteaza arata nu atat ca trage de timp ca sa intervina pensionarea, ci faptul ca mai are de indeplinit niste sarcini. Poate pleca tocmai acum, cand la Parchetul General asteapta dosarul cu evenimentele din 10 august? Daca cel care il va urma in functie va supraveghea ancheta in asa fel incat se va demonstra ca jandarmii au intevenit corect? Nu se poate, ca nu degeaba Iohannis a intervenit in toiul noptii si a transmis mesajul prin care condamna Jandarmeria. Cum sa accepte revocarea din functie tocmai acum, cand Consiliul Superior al Magistraturii este pe cale sa devina cu adevarat un garant al justitiei? Al unei justitii reale, nu conglomeratul de abuzuri institutionalizat de binomul SRI-DNA. Echipa de zgomote din sectia de procurori nu poate fi lasata din brate taman acum, cand e mai multa nevoie de ea. Daca oamenii fideli lui nu se opun reformei justitiei, cine sa o faca?

Nu accepta sa-i sune ceasul

Cum sa plece Augustin Lazar din fruntea Parchetului General cand Iohannis are nevoie de fiecare om pentru a dresa justitia sa calce pe unde vrea el? Daca el, Lazar, nu e spate in spate cu presedintele, cine sa mai conduca anticoruptia pe linia pe care a mers pana acum, ca institutie de epurare politica? Vin alegerile si nu-l poate lasa prada dusmanilor politici pe Iohannis. Degeaba s-ar grabi sa contrazica, orice muritor stie si s-a convins ca Parchetul este doar un instrument in mana celui situat in varful piramidei. Si atunci, cum sa plece? Cum sa moara tocmai acum? Oameni ca Augustin Lazar, sa fim cinstiti, se nasc greu. Si nici comunistii nu mai sunt la putere, ca sa formeze altii.

Autor: Valentin Boeru

Sursa: national.ro

Related Posts

3 Responses “De ce nu vrea să moară Augustin Lazăr”

  1. gina says:

    PROTOCOL
    LOCUINȚĂ DE PROTOCOL
    PROTOCOL SECRET
    PROTOCOL REGAL…COMERCIAL, POLITIC, MEDICAL, MILITAR, GALACTIC, INTERGALACTIC.
    PROT OCOL = PROTECȚIA OCOLULUI OCOLIND LEGEA.

    Nimeni nu este mai presus de lege…cu excepția procurorului general & CO…

    STOP JOC! Fericitul Augustin…

  2. ... says:

    Șoferul care-i deschide portiera, gata să cadă fix în cap, plătește apa, gazele, curentul electric, curățenia și alte servicii…și altele cum ar fi: penalități, dobânzi, taxe, impozite, comisioane, amenzi?

  3. gina says:

    Lustruirea parchetului la curățenia generală de Crăciun. Să ne lustruim bine parchetele!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss