Asta mi-a placut, e foarte amuzant cum suna.
Se aseamana un pic, ba nu un pic ci foarte mult cu Iona.

Iona 1:4-6
Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năprasnic şi a stârnit o mare furtună. Corabia ameninţa să se sfărâme.
Corăbierii s-au temut, au strigat fiecare la dumnezeul lui şi au aruncat în mare uneltele din corabie, ca s-o facă mai uşoară. IONA S-A COBORAT IN FUNDUL CORABIEI, S-A CULCAT SI A ADORMIT DUS.
Cârmaciul s-a apropiat de el şi i-a zis: „Ce dormi? Scoală-te şi cheamă pe Dumnezeul tău! Poate că Dumnezeu va voi să Se gândească la noi şi nu vom pieri!”

In continuare citim ca Iona le spune ce sa faca daca vor sa nu piara, le spune sa-l arunce in mare.
Trebuie sa inceapa botezul si va incepe cu noi Romanii. Vom fi aruncati peste bord. Nu trebuie sa ne temem, sa fim Romani pana la capat fara sa ne lepadam de crucea Romaniei.