Compania nu mai are destulă apă pentru toţi “băieţii deştepţi” şi nici suficient capital de lucru, ca urmare a preţurilor subvenţionate la care le-a vândut curent până acum.
Hidroelectrica a ajuns să invoce “clauza de forţă majoră”, după ce seceta a împiedicat-o să-şi onoreze toate contractele. De asemenea, compania s-a împrumutat săptămâna trecută de 120 de milioane de euro pentru a-şi asigura lichiditatea.
Compania de stat Hidroelectrica a angajat o linie de credit pe un an de la Banca Transilvania pentru finanţarea capitalului de lucru, a anunţat Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al producătorului de energie.
Hidroelectrica a ajuns în această situaţie din cauza politcii comerciale păguboase din ultimii 20 de ani, aceea de-a vinde electricitate sub preţul pieţei şi de-a furniza în regim constant, deşi are fluctuaţii substanţiale de producţie. În mod normal, compania ar fi în măsură să obţină preţuri peste media pieţei livrând electricitate doar la orele de vârf sau în cazuri de urgenţă, când cotaţiile sunt foarte sus.
Profit contabil, pierderi de oportunitate
Anul trecut, compania a a prelungit o parte dintre contractele cu aşa-numiţii “băieţi deştepţi” – intermediarii de curent – şi companii “strategice” ca Alro sau ArcelorMittal până în 2018, pentru preţuri cu până la 30% sub preţul pieţei. Bunăvoinţa faţă de Alro, de exemplu, a mers atât de departe încât Hidroelectrica a fost de acord prin contract să mai reducă din preţ în caz că preţul aluminiului scade pe piaţa internaţională.
Costurile mici de operare îi permit companiei să raporteze un profit modest, de ordinul zecilor de milioane de euro, chiar şi în aceste condiţii. Însă natura investiţiei în energie hidro, intensivă în capital dar cu costuri marginale reduse, ar trebui să aducă dividende substanţiale contribuabililor, de cel puţin jumătate de milion de euro pe an.
Asta nu se întâmplă, ba mai mult – în anii secetoşi compania poate ajunge să raporteze chiar pierderi. Anul acesta, Hidroelectrica încearcă să prevină pierderile invocând situaţia de forţă majoră. Implicit, însă, recunoaşte că s-a angajat să vândă mai mult decât capacitatea proprie şi cea contractată de la terţi.
În 2003, într-o situaţie similară, compania a încercat să-i protejeze pe “băieţii deştepţi” de efectele secetei, evitând să invoce clauza de forţă majoră. Pentru a putea livra cantitatea pe care o promisese, compania a cumpărat curent la preţ foarte mare de la Termoelectrica, pe care l-a revândut apoi la o fracţiune din preţ, cât prevedeau contractele. Anul 2003 s-a încheiat cu o pierdere de peste 70 de milioane de euro.
În sfârşit, anchete
Foştii miniştri Dan Ioan Popescu şi Codruţ Şereş, foştii directori Traian Oprea şi Eugen Pena dar şi intermediarul de energie Bogdan Buzăianu sunt cercetaţi de procurorii DIICOT pentru neregulile descoperite la Hidroelectrica în perioada 2002 şi 2009.
Popescu şi Buzăianu sunt cercetaţi pentru modul în care omul de afaceri a obţinut contracte de furnizare a energiei la un preţ cu două treimi mai mic faţă de preţul pieţei. În acelaşi dosar sunt anchetate şi alte persoane care au cumpărat energie la preţul pieţei.
Pena şi Oprea sunt acuzaţi că, în cursul anului 2003, în contextul apariţiei fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea şi a prognozelor meteorologice privind situaţia hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, şi nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii preţurilor, cu consecinţa înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.
“Totodată, în perioada 2002 – 2003, acuzaţii au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la preţuri mari şi au revândut energia electrică către furnizorii licenţiaţi şi consumatorii eligibili la preţuri mult diminuate faţă de preţurile stipulate în contractele încheiate cu aceştia”, se arată în rechizitoriu.
În perioada 2003 – 2004, ei au acţionat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităţilor de energie electrică pe o perioadă de 9- 10 ani, deşi SC Hidroelectrica SA nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piaţa concurenţială pentru furnizare de energie electrică şi nici acte adiţionale la contractele aflate în derulare.
În ceea ce-l priveşte pe Ioan Codruţ Sereş, anchetatorii au stabilit că, în calitate de Ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunţarea şi omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoştinţă prin natura funcţiei deţinute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control şi nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea SC Hidroelectrica S.A. să se deruleze în mod legal.
Procurorii nu au dezvăluit, deocamdată, dacă vor ancheta şi modul în care au fost prelungite contractele anul trecut.
Panică la Alro
Pentru Alro, care în mod normal are profituri mai mari decât compania de la care primeşte curent subvenţionat, vestea că Hidroelectrica invocă anul acesta forţa majoră a fost o surpriză. Conducerea Alro spune că a început procedurile de oprire a unei hale de producţie din cauza reducerii livrărilor de electricitate de la principalul furnizor, Hidroelectrica, iar astfel va pierde şapte milioane de dolari.
“Într-o primă etapă am redus producţia cu 10% imediat după anunţul Hidroelectrica, urmează etapa a doua. Am încercat să cumpărăm de la OPCOM, nimeni nu a oferit. Vom opri o hală, iar astfel se volatilizează şapte milioane de dolari”, a declarat ieri directorul general al Alro, Gheorghe Dobra.
Alro, cel mai mare consumator de electricitate din România, estimează că exporturile îi vor scădea cu 10%, dar nu crede că va avea pierderi în trimestrul al patrulea al acestui an. Alro a anunţat de mai multe ori că intenţionează să investească în unităţi de producţie a electricităţii.
Producătorul de aluminiu este deţinut de grupul Vimetco, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki.
Profiturile (sau pierderile) Hidroelectrica şi Alro în ultimul deceniu (milioane euro)
An Hidroelectrica Alro
2000 1,9 69,3
2001 38,4 54,9
2002 0,7 27,1
2003 -71,9 32,7
2004 18,2 31,6
2005 71,4 31,8
2006 15,9 108,1
2007 15,8 130,7
2008 17,7 67,1
2009 11,4 18,5
2010 90,7 44,9
Va schimba ceva managementul privat?
Guvernul şi FMI au decis ca în acest an să fie numiţi manageri privaţi la nouă companii de stat, urmând ca anul viitor lista acestor companii să fie suplimentată cu şase societăţi, relevă ultima scrisoare de intenţie convenită de cele două părţi. Primele companii de stat pentru care vor fi angajaţi manageri privaţi sunt Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.
Acelaşi document relevă că anul viitor vor fi numiţi manageri privaţi la alte şase companii, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz.
La începutul lunii trecute, fostul director al Hidroelectrica, acum membru CA, sugera că succesul managementului privat depinde tot de acţionari. “Un Steve Jobs găsim şi în România. Problema este cine îl mandatează pe noul manager, ce îi cere, pentru că există situaţia în care omul care reprezintă statul într-o companie nu ştie ce să îi cerară directorului general în contractul de mandat. Când alegi un manager trebuie să ştii ce să îi ceri.
Hidroelectrica în 2010
Venituri 793 mil. euro
Profit 91 mil. euro
Angajaţi 5227
Adauga comentariu