C O N T R A P R O P A G A N D Ă

CATACLISM LA ÎNALTA CURTE

Cristina Tarcea s-a nenorocit. CCR desfiinteaza ICCJ si stabileste fara echivoc ca toate Completurile de 5 sunt in afara legii. Judecatorii CCR au constatat nulitatea neconditionata si absoluta a tuturor deciziilor pronuntate de Completurile de 5 din 2014 pana in prezent: “Un mecanism care eludeaza legea, stabilirea unor ‘membri de drept’, inexistenti in corpul legii, coroborata cu refuzul de a aplica noua lege demonstreaza ca instanta nu este compusa potrivit legii “.



Decizie zdrobitoare a CCR care anunta sfarsitul in magistratura pentru sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea. Curtea Constitutionala a Romaniei a publicat vineri, 29 noiembrie 2018,motivarea Deciziei nr. 685 pronuntate in 7 noiembrie 2018, pe care Lumea Justitiei o prezinta integral, privitoare la conflictul juridic de natura constitutionala sesizat de premierul Viorica Dancila dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, ivit dupa ce instanta suprema a refuzat sa puna in aplicare modificarile la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, in legatura cu componenta Completurilor de 5 judecatori.

CCR a decis: Completurile de 5 judecatori sunt in afara legii

Intr-o motivare care se intinde pe 120 de pagini, dintre care 34 de pagini reprezinta opinia separata (cum altfel) a judecatoarei CCR Livia Doina Stanciu si a judecatorului CCR Mircea Stefan Minea, Curtea Constitutionala formata din judecatorii Valer Dorneanu, Marian Enache, Petre Lazaroiu, Daniel Morar, Mona Pivniceru, Maya Teodoroiu si Varga Attila a decis ca prin deciziile Colegiului de conducere al Inaltei Curti, prin care s-a stabilit de la sine putere ca din componenta completelor de 5 trebuie sa faca parte automat sefii instantei supreme, a fost afectat dreptul la un proces echitabil al justitiabililor, dar si impartialitatea completurilor de judecata: “Prin impunerea unor membri de drept in componenta Completurilor de 5 judecatori, pe calea unor acte administrative, se pot crea presiuni latente asupra membrilor completului, constand in supunerea judecatorilor superiorilor lor judiciari sau, cel putin, constand intr-o ezitare/ lipsa de dorinta a judecatorilor de a-i contrazice pe acestia”.

ICCJ, sub imperiul nulitatii neconditionate

Absolut dezastruos pentru Inalta Curte, mai cu seama a judecatorilor care au asigurat conducerea instantei supreme din 2014 incoace, data de la care ICCJ functioneaza in Complete de 5 judecatori cu “membri de drept” formati din presedintele si vicepresedintii ICCJ, judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca “maniera in care sunt desemnati membrii Completurilor de 5 judecatori, si anume printr-un mecanism care eludeaza legea, cu stabilirea unor „membri de drept” – inexistenti in corpul legii – coroborata cu refuzul de a aplica noua lege demonstreaza ca, in prezent, instanta nu este compusa potrivit legii si pune in discutie independenta si impartialitatea obiectiva a acestor completuri”.

Practic, CCR a stabilit ca de la data pronuntarii Hotararii nr. 3/2014 a Colegiului de conducere al ICCJ toate Completurile de 5 judecatori au fost situate in afara legii, cu afectarea independentei si impartialitatii acestor completuri.

In cuprinsul motivarii Deciziei nr. 685 din 7 noiembrie 2018, judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca fara echivoc si ca sanctiunea compunerii completelor “nelegale” a Completurilor de 5 judecatori, adica astfel cum au existat ele din 2014 pana in prezent, atrage nulitatea neconditionata si absoluta a actelor indeplinite de aceste complete.

Alina a avut dreptate

Practic, din motivarea Deciziei nr. 685 pronuntate in 7 noiembrie 2018 reiese si ca judecatoarea Alina Ghica de la Curtea de Apel Bucuresti a avut dreptate atunci cand a suspendat efectele Hotararii nr. 137/2018 si a blocat Completurile de 5 judecatori, dat fiind ca in acel moment nu fusese publicata motivarea Deciziei CCR.

Sustinem aceasta intrucat Curtea Constitutionala a statuat ca prezenta decizie, respectiv Decizia nr. 685/2018 se va aplica “de la data publicarii sale, atat in situatiilor pendinte, respectiv in cauzele aflate in curs de judecata, precum si in cele finalizate in masura in care justitiabilii sunt inca in termenul de exercitare a cailor extraordinare corespunzatoare, cat si situatiilor viitoare”.

Prezentam in continuare pasajele cele mai importante din Decizia nr. 685/2018 a CCR:

In considerarea celor de mai sus, textul art.32 din Legea nr.304/2004 reprezinta o garantie aferenta impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil. intre aceste garantii se inscrie caracterul aleatoriu atat al distribuirii cauzelor in sistem informatic, cat si al compunerii completului de judecata instituit prin lege. Astfel, repartizarea cauzelor in mod aleatoriu, fiind o norma de organizare judiciara cu rang de principiu, a fost instituita prin art.11 si art.53 din Legea nr.304/2004, cu scopul de a conferi o garantie in plus independentei functionale a judecatorului si impartialitatii actului de justitie, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatica [a se vedea si Decizia nr.5103 din 1 noiembrie 2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal]. Prin urmare, si in privinta compunerii aleatorii a completului de judecata, hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – de la momentul aplicarii prevederilor art.32 din Legea nr.304/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.255/2013 si Legea nr.207/2018 (respectiv din 1 februarie 2014 pana in prezent) – trebuiau sa fie o expresie a acestei garantii si sa inlature orice posibilitate de a nu fi trasi la sorti toti membrii completului, evitand, astfel, instituirea introducerii „de drept” a unui judecator cu functie de conducere din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca membru al Completului de 5 judecatori, care, pe aceasta cale, devine si presedinte al Completului. O asemenea obligatie incumba Inaltei Curti de Casatie si Justitie in virtutea loialitatii pe care aceasta trebuia sa o manifeste fata de principiile constitutionale si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

. Alegand o atitudine contrara celor anterior mentionate, Colegiul de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dat prevalenta aspectelor de conducere a Completului de 5 judecatori, precum si altor aspecte de organizare, fata de necesitatea respectarii compunerii aleatorii a acestor completuri, prin tragere la sorti – ca garantie a exigentelor obiective ce asigura impartialitatea completurilor si, prin aceasta, dreptul la un proces echitabil. In acest context, Curtea retine ca, prin impunerea unor membri de drept in componenta Completurilor de 5 judecatori, pe calea unor acte administrative, se pot crea presiuni latente asupra membrilor completului, constand in supunerea judecatorilor superiorilor lor judiciari sau, cel putin, constand intr-o ezitare/ lipsa de dorinta a judecatorilor de a-i contrazice pe acestia [a se vedea, cu privire la acest parametru de analiza, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 22 decembrie 2009, pronuntata in cauza Parlov-Tkalčić impotriva Croatiei, par.91].

Totodata, Curtea retine ca preluarea de catre Colegiul de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a unei atributiuni ce vizeaza ideea de iuris dictio a transformat aceasta entitate administrativa intr-una jurisdictionala, din moment ce Colegiul de conducere a decis legala compunere a instantei, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil, in componenta sa esentiala ce priveste impartialitatea completului de judecata.

Nu in ultimul rand, trebuie mentionat ca folosirea notiunii de tribunal stabilit prin lege, o alta conditie ce se subsumeaza dreptului la un proces echitabil, pe langa caracterul independent si impartial al acesteia, este de natura a asigura ca organizarea judiciara intr-o societate democratica nu depinde de bunul plac al executivului si ca ea este reglementata printr-o lege adoptata de Parlament. Nici in statele unde dreptul este codificat, organizarea sistemului judiciar nu poate fi lasata la discretia autoritatilor judiciare, fara ca acest lucru sa insemne ca instantele nu ar avea o anumita marja in interpretarea legislatiei nationale relevante. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca, in principiu, o incalcare de care o instanta a prevederilor legale nationale referitoare la stabilirea si competenta organelor judiciare este contrara art.6 par.1 din Conventie [a se vedea, Hotararea din 5 octombrie 2010, pronuntata in cauza DMD GROUP, A.S. impotriva Slovaciei, par.60 si 61].

Prin urmare, maniera in care sunt desemnati membrii Completurilor de 5 judecatori, si anume printr-un mecanism care eludeaza legea, cu stabilirea unor „membri de drept” – inexistenti in corpul legii – coroborata cu refuzul de a aplica noua lege demonstreaza ca, in prezent, instanta nu este compusa potrivit legii si pune in discutie independenta si impartialitatea obiectiva a acestor completuri.

Curtea constata ca, in acest mod, a fost incalcat art.21 alin.(3) din Constitutie, prin prisma exigentelor de independenta si impartialitate obiectiva care trebuie sa caracterizeze orice instanta judecatoreasca. Totodata, Curtea retine ca instanta judecatoreasca nu poate fi calificata ca fiind prevazuta de lege in compunerea realizata pe cale interpretativa si, prin urmare, se incalca si aceasta garantie a dreptului la un proces echitabil, respectiv instanta prevazuta de lege.

Efectele deciziei Curtii Constitutionale si conduita constitutionala de urmat

194. Odata constatat un conflict juridic de natura constitutionala, Curtea Constitutionala, in virtutea dispozitiilor art.142 alin.(1) din Constitutie, potrivit carora «este garantul suprematiei Constitutiei», are obligatia sa solutioneze conflictul, aratand conduita in acord cu prevederile constitutionale la care autoritatile publice trebuie sa se conformeze. In acest sens, Curtea are in vedere prevederile art.1 alin.(3), (4) si (5) din Constitutie, in conformitate cu care Romania este stat de drept, organizat potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca, stat in care respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie, iar colaborarea intre autoritatile/institutiile statului se fundamenteaza pe principiul colaborarii loiale si al respectului reciproc [Decizia nr.838/2009, Decizia nr.460 din 13 noiembrie 2013, Decizia nr.261 din 8 aprilie 2015, paragraful 49, Decizia nr.68 din 27 februarie 2017, paragraful 123, sau Decizia nr.611 din 3 octombrie 2017, paragraful 139]. Una dintre conditiile realizarii obiectivelor fundamentale ale statului roman o constituie buna functionare a autoritatilor publice, cu respectarea principiilor separatiei si echilibrului puterilor, fara blocaje institutionale [Decizia nr.460 din 13 noiembrie 2013, Decizia nr.261 din 8 aprilie 2015, paragraful 49, sau Decizia nr.68 din 27 februarie 2017, paragraful 123]. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constitutie nu confera Curtii Constitutionale atributia de a constata doar existenta conflictelor juridice de natura constitutionala, ci pe aceea de a solutiona aceste conflicte. Prin urmare, in exercitarea atributiei sale, Curtea aplica o procedura in doua trepte, si anume analiza existentei conflictului juridic de natura constitutionala si, in masura unui raspuns afirmativ, indicarea conduitei de urmat de catre autoritatile publice implicate in conflict [Decizia nr.358 din 30 mai 2018, par.120].

Curtea constata ca pot fi identificate, in principal, doua categorii de cauze la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa cum vor fi redate mai jos.

196. Prima categorie de cauze este reprezentata de cele aflate deja pe rolul Completurilor de 5 judecatori, cu privire la care Curtea nu a fost sesizata, dar constata ca este necesara o abordare unitara si coerenta a tuturor aspectelor procedurale existente. Cu privire la acestea, Curtea constata ca 4 membri ai Completurilor de 5 judecatori (precum si toti membrii supleanti) au fost desemnati aleatoriu, prin tragere la sorti, in timp ce cel de-al cincilea nu a fost desemnat aleatoriu, ci, prin hotarari succesive ale colegiului de conducere din 2014 pana in prezent, acesta a fost introdus ca membru de drept al completului, pe care l-a si prezidat. In raport cu aceste aspecte, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului obliga la luarea in considerare a principiului continuitatii completului de judecata, prin prisma exigentelor regulii nemijlocirii ce decurge din art.6 par.1 din Conventie [a se vedea Hotararea din 5 februarie 2014, pronuntata in cauza Cutean impotriva Romaniei, par.60, 61, sau Hotararea din 7 martie 2017, pronuntata in cauza Cerovšek si Božičnik impotriva Sloveniei, par.43], insa ea nu poate fi privita distinct de obligatia legala de a asigura compunerea aleatorie a respectivului complet de judecata, astfel incat, tinand cont de aceste doua principii/ reguli care se aplica impreuna, Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuie sa asigure de indata constituirea noilor completuri de judecata prin tragerea la sorti a tuturor celor cinci membri ai acestora si nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept. De asemenea, tragerea la sorti se va realiza dintre toti judecatorii in functie ai sectiei/ sectiilor respective. In egala masura, data fiind conduita sanctionabila sub aspect constitutional a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin Colegiul de conducere, care nu este de natura sa ofere garantii cu privire la restabilirea corecta a cadrului legal de functionare a Completurilor de 5 judecatori, revine Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori, in baza prerogativelor sale constitutionale si legale [art.133 alin.(1) si art.134 alin.(4) din Constitutie, precum si art.1 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii], obligatia de a identifica solutiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere completurilor de judecata si de a asigura punerea lor in aplicare.

197. A doua categorie de cauze este reprezentata de cele viitoare, cu privire la care Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza a asigura, de asemenea, compunerea aleatorie integrala a completurilor. Aceasta trebuie realizata, in privinta completurilor din materie penala, dintre toti judecatorii in functie ai sectiei/ sectiilor respective, intrucat legea nu face nici o distinctie in acest sens. Nici un act administrativ nu poate inlatura sau limita actiunea legii, aceasta trebuind a fi interpretata si aplicata in deplina concordanta cu continutul sau normativ. Totodata, pentru a nu exista nici o urma de indoiala cu privire la independenta/ impartialitatea obiectiva a acestor completuri si pentru a nu se afecta imaginea si credibilitatea instantei supreme, organizarea tragerii la sorti trebuie sa fie, in integralitatea sa, neutra, publica, transparenta, astfel incat sa fie prevenite si inlaturate orice suspiciuni care vizeaza corecta desfasurare a procedurii.

 Intrucat atat in materie penala, cat si extrapenala, sanctiunea compunerii nelegale a completului de judecata este nulitatea neconditionata si, prin urmare, absoluta, a actelor indeplinite de un astfel de complet, si tinand cont de faptul ca deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art.147 alin.(4) din Constitutie, Curtea retine ca prezenta decizie se aplica de la data publicarii sale, atat situatiilor pendinte, respectiv in cauzele aflate in curs de judecata, precum si in cele finalizate in masura in care justitiabilii sunt inca in termenul de exercitare a cailor de atac extraordinare corespunzatoare, cat si situatiilor viitoare.

Avand in vedere considerentele expuse, dispozitiile art.146 lit.e) din Constitutie, precum si prevederile art.11 alin.(1) lit.A.e), ale art.34 si 35 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulata de prim-ministrul Guvernului Romaniei si constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de hotararile Colegiului de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, incepand cu Hotararea nr.3/2014, potrivit carora au fost desemnati prin tragere la sorti doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecatori, contrar celor prevazute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr.255/2013″.

Autor: Elena Dumitrache

Sursa: luju.ro

Related Posts

One Response “CATACLISM LA ÎNALTA CURTE”

  1. Doru Dascalu says:

    Acum aproape zece ani traduceam pe românește inițialele unor instituții de pe plaiurile mioritice. S-a adeverit că le denumisem perfect. ÎCCJ → Învârtelile Corupților Contra Justiției, CSM → Curtea Slugilor Mitomane, DNA → Departamentul Nepoților Angajați, TMB → Taraba Micilor Bișnițării.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss