I-am mostenit tot dreptul din parinti;
La soapta lui ni se-nfioara buza;
In lutu-i plamadit din suferinti,
Stramosii framantatei noastre ginti,
Dorm ingropati la
Sarmizegetusa.

Al nostru e; iar nu al vostru,
Huni,
Ce-ati navalit de dincolo de
Nistru,
Calcand in goana cailor nebuni
Peste mormantul marilor strabuni,
Si i-ati trezit cu-al vostru ras sinistru.

Voi, colb si pleava sunteti, venetici,
Din hoardele barbarului
Atilla!
Noi scutul
Romei am infipt aici,
O!
Pentru marii nostri mucenici
Voi niciodata n-ati stiut ce-i mila.

Dar astazi suna ceasul de apoi.
Sa va chemam la dreapta judecata.
Ca uraganul navali-vom noi,
Cantati semnalul goarne de razboi!
Naprasnica va fi a noastra plata.

Se va-ngrozi poporul de misei.
Vor tremura ca-n temniti vinovatii,
Ne vom lupta cu-nversunari de lei
Si-om darama
Carpatii peste ei,
Daca zagaz ne-or sta in drum,
Carpatii.

Vom navali ca un dezastru mare, ii vom calca-n copitele de cai,
Sub roatele de tunuri si de care,
Sa stie ungurii ca-n fiecare
Din noi, rasare aprigul
Mihai.

O! noi cunoastem bine vechiul drum
Taiat de legiuni si tara toata
Se scoala azi ducand potop si scrum;
Iar din mormant cer razbunare-acum
Martirii nostri ce-au murit pe roata.

Al nostru e; il vrem si pentru el
Porni-vor si mosnegii de la vetre, il vrem, il cerem, e supremul tel
Si vai de tradator si de misel,
Ca-l vom scuipa si-l vom goni cu pietre!

(ARDEALUL
De Mircea Radulescu)