C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Fara bani: Uniunea Europeana ramane divizata in fata recesiunii

uniunea-europeana-ramane-divizata-in-fata-recesiuniiLiderii UE s-au intalnit duminica intr-un summit menit sa le reafirme unitatea mai degraba decat sa ofere solutii, dupa ce mai multe saptamani de polemica le-au afectat credibilitatea. Discutiile dintre cei 27 au gravitat in jurul a doua puncte principale: cei 12 milioane de angajati in sectorul auto european, lovit din plin de criza financiara, si un plan general care sa salveze economia europeana din criza. Cu toate acestea, nici sectorul auto, nici tarile mai slabe nu au primit ceea ce isi doreau: Bani.

Summitul care ar fi trebuit sa confirme lumii ca Europa este o Uniune in fata crizei financiare a fost marcat de orice, mai putin de solidaritate. Ceea ce ar fi trebuit sa devina o expresie de forta si stabilitate a inceput cu formarea taberelor: la prima ora, Donald Tusk, premierul Poloniei, a organizat o intalnire a grupului de Visegrad , alaturi de Romania si Bulgaria, pentru a incerca sa obtina macar intr-un grup restrans o uniune. Scopul lui Tusk era de a forma o putere de negociere cu sanse reale de obtine de la tarile Europei de Vest, in special Franta si Germania – cei mai mari contributori la bugetul UE – un ajutor pentru economiile lor, grav afectate de criza.

Prezent la intalnire, presedintele Traian Basescu a afirmat insa ca s-a dus doar pentru a comunica ca nu ar fi trebuit sa fie acolo. “Din punct de vedere al primei reuniuni, la care au participa noua state, pozitia Romaniei a fost exprimata foarte clar: nu consideram oportune asemenea formate. Acesta a fost si motivul pentru care am participat. Consideram ca in interiorul UE toate statele sunt state cu drepturi egale, asa cum de altfel s-a subliniat si in plenul Consiliului, si astfel de reuniuni nu sunt caracteristice neaparat principalului element al UE, care inseamna solidaritate”, a spus seful statului, conform Newsin.

Odata summitul european inceput, situatia nu s-a schimbat fundamental.

Sectorul auto: Uniunea Europeana ramane impartita

Majoritatea producatorilor europeni de automobile sunt grav afectati de criza financiara dupa blocarea creditarii, determinand giganti precum General Motors sa ceara miliarde de euro ca ajutor pentru unitatea sa europeana, Opel.

Cancelarul german Angela Merkel a spus, sambata, ca o decizie cu privire la ajutorul de stat pentru producatorul auto va depinde de perspectivele pe termen lung ale firmei si de disponibilitatea bancilor de a ajuta. GM Europa a cerut 3,3 miliarde euro, promitand ca va prezenta guvernului german planurile sale detaliate luni.

“Intai trebuie sa stabilim daca firma are perspective pozitive si daca bancile se vor implica”, a afirmat Angela Merkel, in contextul in care anul acesta sunt alegeri, iar uzinele Opel au 25.000 de angajati, dintre care intre 8.000 si 11.000 ar putea fi amenintate, relateaza presa germana, citata de Newsin.

Purtand bannere pe care scria “Eliberati Opel” si “Da, putem, chiar fara GM”, circa 15.000 de angajati ai Opel au cerut independenta fata de compania-mama.

“Statul ar trebui sa stea deoparte”, a declarat directorul executiv al Volkswagen, Martin Winterkorn, pentru saptamanalul Der Spiegel. Volkswagen a respind ajutorul statului german, preferand sa se descurce pe cont propriu.

Intre timp, Franta a acordat 6 miliarde euro in credite de stat pentru Renault si PSA Peugeot-Citroen, dar le-a cerut in schimb sa nu inchida fabricile din Franta cat timp va dura rambursarea imprumutului si sa relocheze productia in “Cehia sau altundeva”. Afirmatia a provocat o reactie imediata a premierul liberal al Cehiei, Mirek Topolanek, al carui stat este primul producator de automobile din Europa de Est, care a denuntat “un protectionism” inacceptabil.

Comisia Europeana a linistit temerile, cand comisarul european pentru competitie, Neelie Kroes, a sustinut ca planul francez nu va rezulta in protectionism. “Sunt multumita de garantiile acordate de autoritatile franceze privind absenta elementelor protectioniste, in cadrul planului pentru sectorul auto”, a spus Kroes.

Franta, de altfel, nu este singura in aceasta batalie. Confruntate cu greutati economice accentuate, Spania si Italia prevad, de asemenea, masuri conditionate de mentinerea locurilor de munca de pe teritoriul lor, iar sase tari europene au inaintat la Bruxelles planuri de sprijin.

Suedia critica subventiile acordate sectorului auto, din cauza crizei

Premierul suedez Fredrik Reinfeldt a denuntat duminica subventiile publice pentru sectorul auto european, pledand tocmai pentru reduceri ale capacitatii de productie din domeniu.

“Pastrarea locurilor de munca prin intermediul subventiilor nu este solutia, este necesar mai degraba sa reducem capacitatile de productie”, a declarat la Bruxelles premierul suedez, cu oaczia participarii sale la un summit al liderilor tarilor Uniunii Europene, despre criza economica.

“Avem capacitatea de a construi anual 18 milioane de masini in Europa, in conditiile in care cererea a scazut la doar 11-12 milioane de autoturisme”, a adaugat premierul suedez.

In acelasi timp, cele doua mari companii auto suedeze, Volvo si Saab ar putea beneficia de un plan de sustinere a sectorului auto cu un cuantum total de 28 miliarde coroane suedeze (2,65 miliarde euro). Planul prevede investitii in cercetare si dezvoltare, garantii pentru credite si imprumuturi de urgenta.

UE exclude “planul european”

Liderii a noua tari est-europene s-au intalnit inaintea summitului propriu-zis pentru a cere mai multa solidaritate partenerilor lor din Vest, in special celor din Zona euro, in fata problemelor de lichiditati si prabusirii monedei nationale. Reuniunea avea ca scop pregatirea reuniunii informale a Celor 27 si realizarea unui schimb de opinii privind masurile pentru solutionarea crizei economico-financiare adoptate in statele membre care nu fac parte din Zona euro, reafirmarea importantei respectarii regulilor pietei unice si a evitarii protectionismului. Cu toate pregatirile insa, negocierile au esuat.

De la bun inceput, surse oficiale europene, citate de Newsin, au minimalizat sansele ca liderii europeni sa ia vreo decizie in privinta cererii Ungariei de a acorda un pachet de 180 de miliarde de euro pentru tarile din centrul si estul Europei, ale caror monede sunt puse la incercare tot mai mult, pe masura ce perspectivele economice se inrautatesc.

Mai mult, observatorii au acuzat unele dintre noile state membre ca s-au grabit sa creada ca vor atinge rapid standardul de viata occidental prin imprumuturi in euro, un pariu care s-a intors impotriva lor atunci cand recesiunea a dus la prabusirea propriilor monede nationale.

“Este extrem de jenant pentru cei care fac politicile europene si care si-au petrecut primele 12 luni ale crizei felicitandu-se pentru presupusa rezistenta a economiilor lor”, a comentat analistul Marco Annunziata, de la Unicredit. Fostul premier Calin Popescu Tariceanu a facut parte din grupul celor care considerau ca tara pe care o conduceau nu va fi afectata de criza.

Desi a respins posibilitatea unui plan european, Uniunea va sustine individual tarile din Europa de Est care se vor confrunta cu dificultati financiare grave, a anuntat duminica premierul ceh Mirek Topolanek, relateaza AFP.

“Nu cred ca Europa de Est este o regiune speciala, nu cred ca este necesar sa facem diferente intre statele membre UE. Sustin un ajutor UE pentru orice tara (care ar avea nevoie), nu neaparat pentru cele din Europa de Est”, declarase Topolanek, la sosirea la summit.

La randul sau, premierul eston Andrus Ansip s-a declarat “ferm impotriva ideii de a crea un bloc” est-european in interiorul UE. “Nu cred ca este nevoie de sustinere (in bloc) a tarilor din Europa de Est, sunt tari foarte diferite”, a insistat el, subliniind de exemplu ca tara sa nu este afectata de o criza de lichiditati, spre deosebire de Letonia vecina. “Ne confruntam cu o perioada foarte dificila si mesajul pe care l-am auzit astazi (la reuniunea est-europeana) a fost ca trebuie sa ii facem fata intr-un spirit de solidaritate veritabil”, a adaugat Barroso.

Si Germania, Suedia si Luxemburg respinsesera deschis ideea, in timp ce seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, subliniase cat de important sa se tina cont de “dificultatile specifice” ale tarilor afectate, fara sa aduca in discutie un plan general.

190 de miliarde de euro pentru doborarea cortinei de fier financiare

“Nu ar trebui sa permitem ca o noua cortina de fier sa divizeze Europa in doua”, a declarat premierul ungar Ferenc Gyurcsany presei de la Bruxelles. Budapesta sugerase crearea unui Program european de stabilizare si integrare pentru Europa de Est, dotat cu fonduri cuprinse intre 160 si 190 de miliarde de euro, care ar trebui sa provina de la FMI, banci europene precum BEI, BCE si BERD, precum si de la guvernele statelor membre.

Propunerea lui Gyurcsany depaseste cu mult suma anuntata vineri de BERD, BEI si Banca Mondiala pentru bancile si companiile din Europa de Est, care se ridica la 24,5 miliarde de euro pe doi ani.

“Este cea mai mare provocare cu care se confrunta Europa in ultimii 20 de ani”, de la caderea Cortinei de Fier, a spus premierul ungar.

Seful guvernului ungar a subliniat ca tarile din Europa Centrala si de Est sunt deosebit de afectate de criza financiara si economica, iar sectoarele lor financiare sunt tot mai fragile, odata cu retragerile de capital.

Gyurcsany a avertizat ca, in lipsa unui plan de ajutor, exista riscul unei crize generalizate care ar afecta si tarile din Zona euro. Aceste tari au investit mult in Europa de Est de la caderea comunismului, in special cumparand banci locale..

Premierul britanic cere o supraveghere mondiala aspra a bancilor

Premierul britanic Gordon Brown a cerut, sambata, o supraveghere mai riguroasa a sistemului bancar, spunand ca nici unui fond de protectie impotriva riscurilor (hedge fund) si nici unui paradis fiscal nu ar trebui sa ii fie permis sa se strecoare printre fisuri, relateaza Reuters.

“Vreau ca noi sa facem ceea ce a fost sustinut de tara noastra inca de acum cativa ani”, a spus Brown. “Sa avem o supraveghere globala a ceea ce este un sistem mondial opac. Nu vreau sa existe ascunzatori pentru vehicule speciale de investitii, pentru fonduri de protectie impotriva riscurilor sau pentru paradisuri fiscale”, a precizat premierul britanic.

“Intrucat ne confruntam cu o problema globala a falimentelor bancare, analizam acum impreuna cu colegii nostri internationali cum anume am putea aduce sub supraveghere, in toate partile lumii, ceea ce este un sistem bancar intunecat”, a spus Brown.

Brown a avut cuvinte dure la adresa bancherilor ale caror practici instabile de creditare si cultura primelor au adus sistemul financiar international in prag de colaps.

“Unele practici nu pot fi aparate si ar trebui ca acum sa fie eradicate”, a spus seful guvernului britanic. “Este timpul sa fixam reguli noi pentru bancile din toate tarile”, considera Gordon Brown.

Zona de interese

Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy sugerase in prealabil ca producatorii auto francezi ar trebui sa isi mute unitatile de productie din Cehia si Slovacia inapoi in Franta. Masura a fost dur criticata de Cehia, care detine presedintia Uniunii. Conflictul a fost aplanat de comisarul pentru concurenta, dupa ce a obtinut “garantii” din partea Frantei ca planul de salvare a industriei auto nu va fi protectionist.

Un alt actor importat al summitului a fost Angela Merkel, care si-a asumat drept scop principal sa refuze ajutorul pentru Europa de Est, relateaza Times Online. Publicatia precizeaza ca in Germania vor fi organizate alegeri anul acesta.

Donald Tusk, premierul Poloniei, a incercat sa forteze mana Europei adunand suficient sprijin din partea tarilor din grupul de la Visegrad, insa fara prea mare succes. Un alt actor important al summitului a fost Ferenc Gyurcsany, premierul Ungariei. Oficialul a fost insa refuzat de UE cand a propus un plan de salvare de pana la 190 de miliarde de euro pentru Europa de Est.

sursa: http://www.frontnews.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss