C O N T R A P R O P A G A N D Ă

”Noi nu vom plăti”, revolta anti-austeritate

Analizând situația Greciei, aflată într-o criză financiară acută și zguduită de proteste, observăm că asistăm la intensificarea mișcărilor de nesupunere civică. The Guardian publică un reportaj din Salonic.

Dintre localurile cochete situate de-a lungul istoricei faleze a Salonicului, unul iese în evidenţă în mod special. ”Ne vrem banii” – scrie pe un afiș uriaș, atârnat de terasa cu specific american a barului. Înăuntru, cei 12 angajaţi au ocupat spaţiul, au schimbat încuietorile și își servesc susţinătorii cu bere la cutie, cumpărată din supermarketuri; ei dorm în schimburi noaptea, pe podeaua restaurantului, în semn de protest împotriva neprimirii de luni de zile a salariilor cuvenite și închiderea pe neaşteptate a localului. Acesta este noul simbol al Greciei aflate într-o furtunoasă criză financiară: răscoala chelnerilor.

Margarita Koutalaki este o chelneriță în vârstă de 37 de ani, divorțată și cu o fiică de 11 ani. Ea lucrează de 8 ani, cu program redus, în localul respectiv, pentru 6.50 euro pe oră. Acum participă și ea la protest, dormind cu schimbul pe o saltea gonflabilă instalată într-una din camere, în timp ce copilul se află în grija bunicilor. ”Mi se datorează aproape 3 000 de euro, reprezentând retribuţia neplătită”, spune ea, subliniind că în impasul ei se află armate de lucrători din întreaga Grecie, care aşteaptă de luni de zile plata salariilor datorate de către angajatorii strâmtoraţi, la rândul lor.

“La început ni s-a spus că vom fi plătiţi luna următoare, apoi plăţile s-au oprit complet şi în cele din urmă am primit un telefon în care ni se anunţa închiderea restaurantului. Încă lucrăm, ţinând localul deschis, oferind mâncare și băutură celor care ne susţin. Avem chiar mai mulţi clienţi decât înainte. Modul nostru de a protesta este singurul lucru pe care îl putem face. Totul se desfăşoară normal, firesc.”

În restaurantul Applebee’s, franciză grecească a uriașului concern american, ospătarii servesc băuturi ieftine și meniuri la preţuri reduse noii clientele, reprezentată de susţinători ai mişcării de stânga și protestanţi aparţinând curentului înfiinţat cu patru luni în urmă de ”cei indignați”, care înainte nu ar fi pus piciorul în acest local, considerându-l un bastion al imperialismului. Un panou în limba engleză tentează turiştii cu souvlaki și chifteluţe ieftine, în ”susţinerea lucrătorilor protestatari”.

Puterea maselor, o forţă redutabilă

A trecut o lună de când Grecia a fost paralizată de o grevă generală împotriva măsurilor dure de austeritate, cu demonstraţii  largi de stradă și lupte constante între poliţie și protestatari, în Piața Syntagma (Piaţa Constituţiei) din Atena. Grecii sunt mai puţin încrezători ca niciodată în politicienii lor, și în abilitatea acestora de ai scoate din criza financiară înrobitoare. Sondajele arată o creştere a dispreţului populaţiei faţă de toate partidele și faţă de sistemul politic compromis. Şomajul a atins un nivel record de 16%, cifrele fiind mult mai ridicate în rândul tinerilor. Aceia care sunt suficient de norocoşi ca să-şi păstreze slujbele au suferit reduceri drastice ale salariilor, combinate cu creşterea taxelor.

Recent, doctorii şi asistentele medicale au ieşit în stradă în semn de protest împotriva reducerii fondurilor alocate spitalelor. De asemenea, în ultimele două săptămâni, prin greva lor, şoferii de taxi au îngreunat  buna desfăşurare a traficului rutier din Grecia, protestând împotriva liberalizării ocupaţiei lor. Tacticile adoptate au inclus blocarea porturilor şi deschiderea larga a porţilor Acropolei pentru a permite intrarea, fără bilete, a turiştilor.

În mod crucial, lunga mişcare grecească de ”nesupunere civică”, în care cetăţenii obişnuiţi refuză să plătească pentru orice, pornind de la taxe de drumuri și bilete de autobuz, până la costuri suplimentare ale serviciilor medicale, nu şi-a pierdut din intensitate în cursul vacanţei de vară. Ofensiva ”noi nu vom plăti” este prezentată ca cea mai pură formă a ”puterii maselor”. Organizatorii ei avertizează că această mişcare ar putea câştiga forțe noi în luna septembrie, cu ocazia lansării de către guvern a unei noi runde de constrângeri financiare.

Pe artera pricipală ce leagă Atena de Salonic, şoferii care se întorc în Salonic după o duminică petrecută la plajă, sunt întâmpinaţi de mulţimi de civili cu veste de siguranţă portocalii fluorescente care pichetează barierele staţiei de taxare de pe drumul principal al celui de-al doilea mare oraş al Greciei. Pe vestele lor este inscripţionat ”nesupunere totală”. Ei înlătură barierele vopsite în roşu şi alb şi permit trecerea maşinilor fără plata taxei de 2,80 euro. Pe afişe se poate citi: ”Noi nu vom plăti” şi ”Noi nu vom da bani bancherilor străini”. Şoferii trec mulţumiţi, unii chiar afişând gesturi de aprobare.

”În toamnă vom asista la o renaştere a nesupunerii civile”, afirmă Nikos Noulas, inginer constructor din Salonic, în timp ce, aflat pe terasa unei cafenele din centrul oraşului, desfăşura câteva afişe inscripţionate cu îndemnuri de nesupunere civică.

Un divorţ între greci şi politicienii lor

La începutul acestui an, mişcarea era înfloritoare şi includea refuzul de a plăti biletele de intrare la metroul din Atena; protestanţii acoperiseră distribuitoarele automate de bilete cu folii de plastic, în acelaşi timp sabotând tarifele autobuzelor de cursă lungă din Salonic, după umflarea preţurilor de către firmele private subvenţionate de stat.  Alţii au refuzat să plătească abonamentele de televiziune.

Partidele de stânga au început să se implice, îmbunătăţind imaginea campaniei. Până în martie, mai mult de jumătate din populaţia Greciei susţinea deja lozinca ”noi nu vom plăti”. Guvernul a replicat, criticând ceea ce consideră a fi doar mentalitatea unor ”căpușe” iresponsabile, atrăgând atenţia că cei care nu plătesc vor distruge reputaţia ţării şi vor lipsi statul de venituri vitale provenind din serviciile de transport. Au fost chiar adoptate noi legi privind evazioniştii și acţiunea poliţiei împotriva lor.

Scriitorul şi comentatorul Nikos Dimou spunea: ”Este începutul unui divorţ între greci şi politicienii lor. Ceea ce au în comun aceste mişcări este scârba şi aversiunea împotriva clasei politice”. În Salonic , al doilea oraş ca mărime din Grecia, resentimentele sunt puternice. La sfârşitul lunii iulie,  ”indignaţilor” li s-au  înlăturat corturile din Piața Constituţiei din Atena, dar în Salonic fortificaţia antică Turnul Alb de pe malul mării este încă înconjurată de corturile protestatarilor și acoperită de afişele inscripţionate ”de vânzare” sau ”nu e de vânzare”.

Nordul Greciei a fost extrem de afectat de criză. Firmele au început să se închidă cu mult înainte de vârful crizei financiare. Atât de mulţi oameni sunt prea săraci să mai folosească zilnic maşina și atât de multe firme şi-au oprit activitatea încât primăria din Salonic a anunţat o îmbunătăţire considerabilă a calităţii aerului în unul dintre cele mai notorii, ca aglomerare, oraşe din Grecia. În 10 septembrie, când prim-ministrul grec Giorgios Papandreu va ajunge la faimosul târg internaţional de la Salonic, pentru a dezvălui noile sale măsuri economice, va fi întâmpinat de asemenea cu demonstraţii.

Protestatarii din Salonic folosesc agitatori, astfel încât mulţimea poate fi în mod neaşteptat redirijată să picheteze bănci şi clădiri publice. Ultima ţintă a constituit-o Consulatul Germaniei, unde, sub privirile poliţiştilor în haine civile, zeci de demonstranţi au scandat lozinci şi au vopsit asfaltul, cerând Uniunii Europene (UE) să se implice mai mult în situaţia Greciei.

La Turnul Alb, Antonis Gazakis, profesor de limbă și istorie greacă, spune că este complet uimit de felul în care tineri debutanţi, cu diferite vederi politice, de la stânga la dreapta, mulţi dintre ei fără legături anterioare cu partide politice sau fără o participare precedentă la alte proteste, se alătură acum demonstraţiilor. Toţi se lansează în dezbateri despre cum se poate schimba un sistem parlamentar și politic pe care ei îl văd putred şi corupt. ”Istoria politică se construieşte acum în Grecia”, spune el. ”Din acest motiv, voi fi prin preajmă în această vară. Ultima dată când oamenii au ieşit în piaţă cerând schimbarea constituţiei a fost în anul 1909.  Este o ocazie de aur, o schimbare de excepţie. Grecia s-a trezit”.

Exodul de creiere

Tinerii îşi iau adio de la o ţară în criză

Ca şi omologii lor portughezi, spanioli, irlandezi sau italieni, tinerii greci se orientează spre străinătate, din lipsă de oportunităţi şi din cauza ravagiilor crizei economice. Potrivit ziarului Le Figaro, “deja mai mult de 70 000 de greci s-au înreptat spre Statele Unite, peste 15 000 spre Germania, Anglia şi Franţa”. “Nu toată lumea are aceleaşi oportunităţi“, precizează cotidianul parizian , “aşa că apelează la profesionişti. Din ce în ce mai multe agenţii de recrutare propun grecilor activităţi în străinătate. Întreprinderea suedeză Paragona îşi înmulţeşte anunţurile publicitare în presa elenă sau pe Internet, asigurând locuri de muncă pe măsura  competenţelor profesionale ale fiecăruia şi un salariu bun“. “În ultimele luni”, continuă Le Figaro, Ministerul grec al Afacerilor Externe nu mai pridideşte cu cererile de creare sau reînnoire de paşapoarte.  “Telefonul nu se mai opreşte, mai ales acum, toată lumea este grăbită să plece. Avem impresia că retrăim valul de migraţie cunoscut de Grecia la începutul secolului al XX-lea. Doar că nu-i nici război nici  foamete !” spune un diplomat citat de cotidian.

sursa: presseurop.eu

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss