C O N T R A P R O P A G A N D Ă

“Legea sanatatii” – ANTISOCIALA si EXPERIMENTALA

CE NU NE-A SPUS GUVERNUL BOC DESPRE MODELUL OLANDEZIn varianta legii sanatatii sustinuta de guvernul Boc se prevedea limpede ca asiguratorii privati vor prelua si asigurarile de sanatate obligatorii, sub anumite conditii (printre care sa aiba la infiintare cel putin un milion de asigurati). Invocat era modelul olandez, unde se intampla asta din 2006. In Europa acest model mai functioneaza doar in Cehia, dar sistemul de sanatate din Olanda este obiectiv considerat a fi cel mai de calitate din Europa. Prin urmare, invocarea lui era logica, desi cateva elemente esentiale au fost trecute sub tacere in ianuarie 2012.

Olanda este tara europeana in care se cheltuie cel mai mult pe cap de locuitor pentru sanatate (5056 USD). Romania este tara europeana in care se cheltuie cel mai putin (786 USD). In urma deschiderii pietei asigurarilor obligatorii pentru privati, Olanda a inceput sa aiba probleme cu cresterea preturilor pentru serviciile medicale.Gijs van der Vlugt, consilier pe politici de sanatate in Ministerul de Finante olandez, mi-a explicat ca “cel mai mare dezavantaj [al acestui sistem] este ca ii pune pe asiguratorii privati in pozitia de a fi mai eficienti si de a reduce costurile. Dar la noi s-a dovedit ca nu sunt capabili sa faca asta. Ei pot sa creasca calitatea, au si facut-o, dar nu pot reduce costurile. Si cand asiguratorii au probleme in a controla costurile, trebuie sa ii fortam pe oameni sa plateasca mai mult decat doresc sa o faca in realitate”.

Cu alte cuvinte, calitatea serviciilor medicale in Olanda a crescut nu pentru ca privatii au preluat asigurarile medicale obligatorii, ci pentru ca din ce in ce mai multi bani au fost indreptati catre sanatate (?! – n.n.). Doar ca, spune van der Vlugt, “nu am gasit inca o solutie pentru a controla si stopa costurile. Pe termen mediu si lung avem o mare problema pentru ca nu ne putem permite rata de crestere actuala a preturilor”.

In plus, se considera ca principala diferenta care a propulsat sistemul medical olandez in fata tuturor celorlalte tari europene este excelenta organizare a participarii pacientilor la deciziile din sanatate: “agentiile de finantare si amatorii in politici de sanatate, cum sunt politicienii sau birocratii, sunt mai indepartati de deciziile in sanatate in Olanda decat oriunde altundeva in Europa” (Euro Health Consumer Index 2012).

CE NU NE SPUNE GUVERNUL PONTA DESPRE MODELUL BELGIAN

In Romania, legea sanatatii in varianta ei “hard” a cazut odata cu inceputul protestelor din iarna. S-au schimbat apoi guverne, s-au schimbat premieri si, in aceasta toamna, avem o noua varianta pe masa. Una alcatuita si sustinuta de un guvern condus de un premier socialist, de la care te-ai astepta sa ia masuri de stanga. Doar ca guvernul Ponta una vorbeste si alta face.

Desi a criticat din toti rarunchii legea sanatatii promovata de Traian Basescu, guvernul Ponta sustine de fapt o varianta “soft”, atent cosmetizata, a proiectului propus in ianuarie 2012. Singura diferenta cu adevarat notabila este ca sistemul de urgenta nu va fi atins. Dar bomba privatizarii asigurarilor medicale obligatorii continua sa ticaie inauntrul proiectului. De aceasta data invocat este modelul belgian, care are in centru societatile mutuale de asigurari de sanatate si care este la randu-i unul dintre cele mai bune din Europa.

Belgia este tara europeana care se afla pe locul 6 din punct de vedere al cheltuielilor pe cap de locuitor pentru sanatate. Romania este tara europeana care se afla pe ultimul loc.Studiile sustin ca “Belgia are cel mai generos sistem medical din Europa”, care acopera peste 8000 de servicii medicale si unde toti cetatenii sunt asigurati obligatoriu la o societate mutuala. O societate mutuala este definita de Comisia Europeana ca “un grup voluntar de persoane al carui scop principal este sa satisfaca nevoile membrilor sai, mai degraba decat sa obtina profit din investitii”. Principiile acestor mutualitati sunt solidaritatea intre membri, deciziile luate pe baza votului democratic al asiguratilor si independenta fata de autoritatile statului.

Modelul mutualitatilor, asa cum exista el in Belgia inca din 1851, este practicat intr-o mai mica masura si in alte tari europene, 230 milioane de europeni fiind asigurati medical la astfel de companii.

Romania va introduce si ea, incepand cu 2014, aceste mutualitati pentru asigurarile medicale obligatorii. Dar exista cateva diferente esentiale intre modelul belgian si realitatea propusa de guvernul Ponta. Cum spuneam: una se vorbeste, alta se face.

  • Legea belgiana stipuleaza clar ca “mutualitatile sunt asociatii formate de persoane fizice” (art.2, lege din 6 august 1990). Proiectul romanesc prevede ca mutualitatile pot fi fondate atat de persoane fizice cat si de “filiale ale unor societati de asigurari din alte state” (art. 198), sub conditia existentei la infiintare a cel putin unui milion de asigurati (conditia impusa privatilor in proiectul guvernului Boc).

Mai precis: spre deosebire de Belgia, in Romania asiguratorii privati vor putea fonda societati mutuale pentru asigurarile medicale obligatorii.

  • Legea belgiana spune clar ca societatile mutuale sunt singurele care au dreptul sa ofere asigurari medicale obligatoriiProiectul romanesc insista ca si asiguratorii privati sa poata incheia asigurari medicale obligatorii, cu conditia sa aiba minim 15.000 de membri care sa fi incheiat cu ei si o asigurare voluntara (art. 201).

Mai precis: Romania va deveni singura tara europeana in care asiguratorii privati si societatile mutuale vor putea concura cot la cot pentru asigurarile medicale obligatorii. Vom fi primii europeni pe care se va experimenta un amestec incert de sistem olandez cu sistem belgian.

sursA: hotnews.ro // razbointrucuvant.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss