C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Fundatia Dinu Patriciu

“Zona de Impact” – 07.02.2009 – invitaţi: Dinu Patriciu, Bogdan Chirieac

zonadeimpact_07022009
Corina Drăgotescu: Bine aţi venit în „Zona de impact” alături de noi. În această seară vorbim despre petrol, bani, criză, afaceri şi toate celelalte ce decurg de aici, vorbim despre ceea ce ne influenţează până la urmă viaţa noastră de zi cu zi. Alături de mine în studio se află omul de afaceri Dinu Patriciu, bună seara.

Dinu Patriciu: Bună seara.

Corina Drăgotescu: Şi jurnalistul Bogdan Chirieac, analist de politică externă.

Bogdan Chirieac: Bună seara.

Corina Drăgotescu: Domnule Patriciu, aţi fost clar invocat săptămâna aceasta de foarte multe ori pentru că verdictul de la Haga a adus după sine şi un mare scandal. Câţi bani aţi băgat până acum în forajul din Marea Neagră?

Dinu Patriciu: Zero.

Corina Drăgotescu: Nu vă cred.

Dinu Patriciu: Puteţi să nu mă credeţi, dar…

Corina Drăgotescu: Nu vă cred, pentru că unde este petrol este şi Dinu Patriciu, e foarte simplu.

Dinu Patriciu: E adevărat, acolo unde afacerile pot fi profitabile. Dar trebuie să vă spun şi daţi-mi voie două cuvinte să le spun fluent, ne aflăm în faţa unei mari diversiuni. Sigur că am fost toţi entuziasmaţi în momentul în care am aflat verdictul de la Haga. Şi cu toţii am văzut-o ca pe o victorie, după care ni s-au vândut iluzii şi anume că acolo ar fi ţiţei şi gaze, de zeci de miliarde, care vor îmbogăţi această ţară pe următoarele decenii. De fapt, realitatea este cu totul alta şi specialiştii deja au arătat-o. Însă vorbele specialiştilor au fost luate de valul entuziasmului care se crease. Acolo sunt între 5 şi 10 milioane de tone de ţiţei, asta înseamnă cam între o treime şi două treimi din consumul anual al României, dar pot fi exploataţi în 5 până la 20 de ani şi 10 miliarde de metri cubi de gaze, care la rândul lor pot fi exploataţi între 5 şi 20 de ani. Trebuie spus că aceste cantităţi trebuie diminuate în cazul ţiţeiului la 25-35% din întreaga cantitate, atâta este exploatabil, iar în cazul gazelor cel mult 80%, dacă eşti norocos. Acestea sunt rezervele, valoarea lor este de câteva zeci de milioane de dolari, pentru că să nu uităm că ele se află în pământ şi nu sunt scoase încă, aşa se vând rezervele astăzi între 1 şi 7 dolari rezerva nedezvoltată, pe baril, faceţi înmulţirile şi vedeţi că suma este la nivelul consumurilor ţării nesemnificativă anual. Din păcate aceasta este realitatea. Faptul că ar fi fost dată unei firme această cantitate de rezerve – iarăşi neadevărat. Pentru că proprietar este statul…

Corina Drăgotescu: Există acte, nu este adevărat.

Dinu Patriciu: Operatorul este altceva. Cantitatea, ţiţeiul din pământ va aparţine de-a pururi conform Constituţiei statului român.

Corina Drăgotescu: Dar banii aparţin unei alte firme.

Dinu Patriciu: Aici statul român are două posibilităţi, fie să se mulţumească cu redevenţele pe care el însuşi le-a stabilit, după părerea mea le-a stabilit prost, dar asta este cu totul altceva sau poate participa, dar atunci când participă trebuie să şi investească.

Corina Drăgotescu: Nu mai poate participa pentru că Călin Popescu Tăriceanu a semnat în noiembrie o prelungire a actului prin care firma Sterling primea dreptul de exploatare.

Dinu Patriciu: O altă continuare a diversiunii de care vorbeam la început, au fost în total 11 acte adiţionale, iar renunţarea la cei 55% s-a făcut acum vreo 15 ani, nu 15, în 1995 a apărut prima lege a petrolului care nu prevedea acorduri de împărţire a producţiei, ci redevenţe. Că e bine, că e rău, e altă discuţie, eu cred că e rău, dacă mă întrebaţi. Eu întotdeauna am crezut în acordurile de împărţire a producţiei. Nu sunt cuprinse în legea românească. Iar această chestiune este făcută încă din 1992 şi apoi prin 11 acte adiţionale succesive a tot fost prelungit termenul. Guvernul Tăriceanu n-a făcut decât o chestiune tehnică, să prelungească în continuare pentru cine? Pentru cei care plătiseră explorarea. De altfel să ştiţi că conform legii petrolului se face o licitaţie înainte de a începe explorarea, iar apoi licenţa de explorare se transformă în cazul îndeplinirii condiţiilor de către concesionar automat în licenţă de exploatare. Asta e legea. Totul restul e un fum care a fost creat, într-o diversiune, în care întâi cu toţii ne-am bucurat că am primit acest teritoriu prin decizia CIJ, apoi ni s-au vândut iluzii, apoi a fost cineva acuzat. Şi mă iertaţi, acuzaţia este cu atât mai falsă cu cât în teritoriul respectiv cei care au concesiunea cea mai mare sunt Petrom-ul, 4000 de km pătraţi, faţă de 1300. O să mă întrebaţi de unde ştiu toate aceste detalii.

Corina Drăgotescu: Asta voiam să vă întreb, de unde ştiţi dumneavoastră că rezervele sunt atât de mici? Asta înseamnă că toţi ceilalţi nu ştiu ce vorbesc, înseamnă că dumneavoastră sunteţi unicul deţinător al cifrelor din România?

Dinu Patriciu: Nu eu, ci experţii. Şi vă rog să consultaţi presa din ultimele zile, au apărut aceste date spuse de către experţi. De unde le ştiu? Trebuie să vă spun că atunci când compania Sterling căuta capital pentru această dezvoltare m-am numărat printre cei care am primit datele pentru a investi bani în această afacere. Nu am investit şi nu am investit pentru că nu credeam în ea, pentru că ştiam că aceste cantităţi sunt foarte mici, am studiat problema în amănunţime.

Corina Drăgotescu: Dar de unde aveaţi dumneavoastră despre forajul altora?

Dinu Patriciu: Ei înşişi în baza unui contract de confidenţialitate l-au oferit celor interesaţi să investească în compania respectivă. După ce am studiat datele, şi nu eu, ci experţii, ne-am hotărât să nu investim. Pentru că mi se pare că este nesemnificativă rezerva care a fost confirmată în acest moment.

Corina Drăgotescu: Şi totuşi scandalul, îmi cer scuze Bogdan Chirieac, dar vreau să mă lămuresc şi după aceea să te rog să spui cum se vede acest scandal din perspectiva victoriei pierdute, pentru că dintr-un punct de vedere este o victorie pierdută. Totuşi un om care a lucrat la Rompetrol, era şi reprezentantul companiei Sterling, lucra şi la Rompetrol, la una din diviziile Rompetrol.

Dinu Patriciu: Da, domnul Nicolae Vidu. Trebuie să vă spun că nu îl cunosc pe acest distins domn. Însă am o părere foarte bună despre domnia sa dintr-un CV pe care l-am citit atunci când mi-a fost transmis dosarul de formare a Consiliului de Administraţie de la Rompetrol Well Services, care trebuia să cuprindă şi directori independenţi. L-am citit şi mi-a fost transmis dosarul nu pentru că ar fi trebuit eu să ştiu fiecare om care e într-un CA în cele 40 şi ceva de companii ale grupului, ci pentru că exista un potenţial conflict de interese. Era angajatul unei companii pentru care noi făceam servicii. Dar uitându-mă în dosar am observat că cifra de afaceri pe care o avem cu Sterling este de sub 1%. Şi am acceptat pe acest domn pe care repet, nu l-am văzut în viaţa mea şi îmi pare rău ca membru în CA, îmi pare rău că nu-l cunosc, nu că l-am numit. Şi asta-i toată povestea, de altfel să ştiţi că de la înfiinţare până acum Rompetrolul a avut 30 de mii de angajaţi, nu am cum să-i cunosc pe toţi, nici măcar pe cei vreo 300 care fac parte din CA-urile societăţilor respective.

Corina Drăgotescu: Bogdan Chirieac, cum e cu victoria pierdută a României? Pentru că nici nu s-a băut bine şampania şi deja am ajuns într-un scandal. Domnul Patriciu are nişte explicaţii care sunt convingătoare. La fel de convingător însă este şi ceea ce spun toţi politicienii în aceste zile şi anume că acest contract este un contract oneros pentru statul român, adică un contract în care statul român pierde, în care n-am fost bine reprezentaţi şi în care diverse firme, printre care era nominalizată şi cea a domnului Patriciu ar avea un interes.

Dinu Patriciu: Greşit.

Corina Drăgotescu: Greşit, spune domnul Patriciu.

Bogdan Chirieac: Acum, domnul Dinu Patriciu ne spune în această seară la Realitatea TV că firma Sterling a făcut o afacere proastă în Marea Neagră, că despre asta este vorba, va fi neprofitabil şi aşa mai departe. Eu am încredere în expertiza domnului Dinu Patriciu. Vreau să vă spun că dacă dânsul nu se pricepea la domeniul în care acţionează nu făcea atâţia bani. Aţi vrut capitalism, banul este o măsură a succesului în capitalism, că dacă nu – ne întorceam la ceea ce ştiam noi înainte.

Corina Drăgotescu: Dar nu e singurul capitalist, şi oamenii ăia or fi tot capitalişti.

Bogdan Chirieac: Staţi puţin. Şi mă rog, domnul Patriciu poate are dreptate din acest punct de vedere. Dar eu îndrăznesc să spun următorul lucru sau să gândesc, acum îl spun: poate că nu este ilegal tot ce s-a întâmplat cu această tarantelă, acest şir de ordonanţă de urgenţă, trimisă în Parlament, respinsă la comisie, un subterfugiu astfel încât Guvernul totuşi să schimbe, să modifice pe 12 noiembrie, în plină campanie electorală un document în favoarea firmei Sterling şi aşa mai departe. O fi legal, poate că o fi şi moral că poate vorba aceea, oamenii ăia or fi plătit ceva pentru chestia asta şi atunci ai plătit, primeşti, nu asta e problema. Eu îndrăznesc însă să spun un singur lucru: din punctul de vedere al interesului naţional al românilor, o fi în regulă ce s-a făcut? Faptul că rezerva strategică a României de petrol şi gaze din Marea Neagră, asta multă, puţină nu ştim. Că atunci când invocăm experţi depinde pe care experţi îi invocăm. Este bine că această rezervă a fost dată de la statul român către altcineva? Eu cred că nu este bine să ştiţi. Acest lucru, deci îndrăznesc să spun că această rezervă de petrol şi gaze, pentru care în lume s-au declanşat războaie, pentru care în lume sunt războaie în acest moment, ar fi permis României şi acelor cu costum şi cravată şi maşină străină, şi aurolacului din faţa Casei Scânteii să aibă o bucăţică din această rezervă. Şi vă întreb: antinaţional nu este ce s-a petrecut? O să spuneţi bine, dar… Da, cedarea resurselor de petrol şi gaz ale României către OMV a fost tot o acţiune antinaţională, cedarea BCR altcuiva a fost tot o acţiune antinaţională, ar fi fost bine ca România să aibă o bancă puternică în aceste momente, în aceşti ani. Din acest punct de vedere. În rest, presupun că lucrurile stau cum a spus domnul premier Boc, sunt perfect legale, nu pot fi desfăcute, aia este, aşa se întâmplă. Deci întrebarea este: petrolul şi gazul din pământul României sau din marea României, cedarea lui către altcineva, indiferent către cine, şi cu atât mai mult unei companii străine. Să ştiţi că dacă domnul Patriciu avea o companie românească înregistrată la Bucureşti poate mă simţeam mai în siguranţă, măcar pe domnul Patriciu ştiu de unde să-l iau, Sterling ăsta ce faţă are de exemplu?

Dinu Patriciu: Domnule Bogdan Chirieac, să ştiţi că în toată lumea asta operarea rezervelor este dată celor care se pricep s-o facă. Ţiţeiul din pământ tot al statului român rămâne şi în loc să creăm iluzii false, ar trebui să-l căutăm acolo unde este. Şi România are rezerve enorme, asta vă pot spune cu siguranţă, cu certitudine.

Corina Drăgotescu: Unde?

Dinu Patriciu: La mare adâncime, în zona on-shore şi nu off-shore în Marea Neagră, unde caracterul geologic al… pe pământ, nu în mare – mari cantităţi, la mari adâncime. Explorarea lor costă foarte mult şi nimeni n-a riscat încă în aceşti 20 de ani să înceapă această explorare, care în timpul socialismului n-a fost făcută pentru că ne grăbeam să scoatem ceea ce era la îndemână. De la mai mică adâncime şi de altfel nu aveam nici tehnologiile necesare.

Bogdan Chirieac: Bun, aici să abordăm problema tot politic. Sunteţi de acord că problema costului de fapt nu există, când este vorba despre aşa ceva?

Dinu Patriciu: Da, sunt de acord, cu condiţia să pună cineva banii.

Bogdan Chirieac: Nu domnul Patriciu, deci poate că nu am bani astăzi, eu naţiune română, dar poate îi am peste 50 de ani. Rezerva aceea este şi a nepoţilor noştri, dar poate că o să-i am peste 20 de ani sau poate o să-i am mâine.

Dinu Patriciu: Nepoţii noştri vor consuma alte forme de energie.

Bogdan Chirieac: Nu ştim, cu toată dragostea, aşa se spune, cu hidrogen, cu praf de pe lună, nu ştim. Să dea Dumnezeu ca petrolul peste 50 de ani să fie folosit doar într-un muzeu şi să-i simţim mirosul să-l dăm pe la şcoală aşa…

Dinu Patriciu: Îl vom mai folosi şi peste 50 de ani, dar nu vom mai depinde de el, nu vom mai fi civilizaţia hidrocarburii.

Corina Drăgotescu: Eu aş vrea să vă întreb, să mă întorc la compania Sterling. Dumneavoastră spuneţi că ea face o afacere proastă.

Dinu Patriciu: Din punctul meu de vedere da.

Corina Drăgotescu: Provenită dintr-o ţară capitalistă. Nu vorbim de o ţară cu mentalitate comunistă, nu vorbim de o ţară care încearcă. Poate e o companie care e dezvoltată şi în alte ţări din Europa. Să intre într-o afacere proastă şi să încerce de ani de zile să prelungească această hârtie pe care o are…

Dinu Patriciu: Nu e o companie, nu uitaţi că vreo 3 companii s-au succedat şi şi-au cumpărat drepturile una de la alta, pentru că au cedat nervos cei dinainte. Dar s-au cheltuit în total vreo 100 de milioane până acum. Să ştiţi că eu nu sunt unul care să nege că în Marea Neagră ar exista resurse, dimpotrivă. Dar să ştiţi că ceea ce este important în momentul de faţă şi vreau să vă spun că în ce mă priveşte mărturisesc că aici investesc în Marea Neagră, în cercetarea Mării Negre, ca potenţial, dar investesc în primul rând în cercetarea tehnologiilor care pot prezerva mediul ecologic, pentru că Marea Neagră ştiţi că are o foarte dificilă…

Corina Drăgotescu: Aoleo, aţi devenit ecologist?

Dinu Patriciu: Am fost întotdeauna ecologist.

Corina Drăgotescu: Asta este o mare ştire deja, domnul Patriciu a devenit ecologist.

Dinu Patriciu: Nu e o ştire, am spus-o întotdeauna. Şi eu cred în viitorul României în ceea ce priveşte energiile alternative: biomasa, hidroenergia, într-o oarecare măsură energia eoliană, doar într-o oarecare măsură şi multe altele. Deci nu neg că investesc în Marea Neagră, cercetez, chiar în 2008 am investit câteva zeci de milioane de dolari. Mă preocupă această chestiune, mă preocupă din punct de vedere strategic de asemenea trebuie să vă spun, în calitatea mea de membru al Bordului Internaţional al Consiliului Atlantic organizez în luna septembrie o sesiune a Consiliului Atlantic la Constanţa pentru prima oară legată de problemele energetice din această zonă, mă interesează aceste probleme, dar întâmplător afacerea Sterling nu m-a interesat.

Corina Drăgotescu: Bun. Ce spune Bogdan Chirieac este foarte logic, este foarte normal.

Bogdan Chirieac: Dar domnul Patriciu n-a spus dacă dânsul consideră că cedarea rezervelor de petrol şi gaz…

Corina Drăgotescu: Asta voiam să vă întreb, dacă cedarea… este o chestiune antinaţională?

Dinu Patriciu: Dacă-mi permiteţi, trecând dincolo de vorbe, în termeni puţini mai tehnici dar sper că pe înţeles, înseamnă că statul n-ar trebui să ia doar redevenţe, ci să şi participe la investiţiile necesare explorării şi apoi exploatării rezervelor respective.

Corina Drăgotescu: Adică aşa cum era iniţial acel…

Dinu Patriciu: Respectiv contracte de împărţire a producţiei, ele se practică în toată lumea.

Bogdan Chirieac: Ar fi exclus ca statul să-şi valorifice singur pentru bugetul propriu resursa de petrol şi gaze?

Dinu Patriciu: Categoric. Pentru că statul e un prost administrator, statul nu are tehnologiile necesare…

Corina Drăgotescu: Dar în varianta iniţială în care Sterglin era asociat sau nu, în orice caz era cu participaţie şi statul român la contractul Sterling…

Dinu Patriciu: Stai puţin, că ne întoarcem în comunism, dar Norvegia o fi în comunism acum? Acolo e de stat compania.

Dinu Patriciu: Da, şi nu numai în Norvegia, există şi astfel de modele, aveţi perfectă dreptate. Dar modelele cele mai eficiente s-au dovedit în această industrie în ultimii 20 de ani modelele de împărţire a producţiei.

Bogdan Chirieac: Domnul Patriciu nu am nimic împotrivă ca dumneavoastră sau altcineva să cumpere rafinării sau combinate siderurgice sau Casa Scânteii. Sunt convins că sunteţi un mult mai bun administrator decât directorii numiţi politic de la stat. Atunci când vine vorba însă despre petrol şi gaze, despre resursă minerală, despre averea din pământul sau marea acestei ţări…

Dinu Patriciu: Conform Constituţiei, ea nu poate trece din proprietatea statului în proprietate privată.

Bogdan Chirieac: Constat cu durere că a trecut, rezerva…

Dinu Patriciu: Operarea rezervelor…

Bogdan Chirieac: Cum spuneţi dumneavoastră, din on-shore din România, aşa a fost dată OMV-ului, care scoate barilul de petrol, care s-a vândut – dumneavoastră ştiţi cel mai bine – şi cu 147 de dolari, iar statul, aurolacul din faţa Casei Scânteii, doamna Drăgotescu şi cu mine, am primit în bugetul de stat între 3,5% şi 13,5%.

Corina Drăgotescu: Aoleo, nu mă puneţi lângă aurolacul din faţa Casei Scânteii, vă rog frumos.

Bogdan Chirieac: M-am pus eu înainte. Fiindcă atunci când vine vorba de resursă tot românul care s-a născut pe acest teritoriu are dreptul la ceva.

Corina Drăgotescu: Dacă mă lăsaţi o să reformulez…

Dinu Patriciu: Vorbiţi cu un om care ştie despre ce este vorba în această industrie şi pot să vă spun că nivelul redevenţelor în România este extrem de scăzut. Că există argumente pentru a fi scăzut e adevărat, dar cred eu unul că ar trebui mai mare. După cum cred că statul român ar trebui să facă contracte de împărţire a producţiei, în toate aceste domenii. Sigur, legea nu poate acţiona retroactiv, dar măcar în viitor ar trebui să ne gândim să avem o astfel de…

Bogdan Chirieac: Ce să mai împărţim? S-au dat.

Dinu Patriciu: Nu s-au dat domnule. Sunt unele foarte mari, vă sugeram înainte, nedescoperite încă, dar sugerate de structurile geologice…

Corina Drăgotescu: Pe care domnul Patriciu le urmăreşte, pentru că deja ştie pe unde sunt şi se ocupă de…

Dinu Patriciu: Nu ştie unde sunt, mă ocup de cercetare, da.

Corina Drăgotescu: Vreau să vă întreb altceva. Dumneavoastră aţi spus că nu au fost vândute resursele, aşa este…

Dinu Patriciu: Îmi place pe ecran cum scrie „Şerpii petrolului”, mă şi văd o cobră aşa care se uită în ochii telespectatorilor.

Corina Drăgotescu: Uitaţi-vă în ochii mei acum. Domnule Patriciu, nu au fost vândute, dar faptul că te duci şi exploatezi din punguţa aia de petrol de acolo şi tot sugi şi tot sugi şi tot bagi şi iar… nu înseamnă că până la urmă iei tot ce e acolo şi ai plecat cu banii? La stat laşi o mică părticică.

Dinu Patriciu: Nu doamnă, creezi locuri de muncă, creezi o industrie pe teritoriul acestei ţări.

Corina Drăgotescu: Oricum o creai şi dacă era vândută şi dacă era în concesiune. Profitul, banul, grosul banului la cine merge? La cel care beneficiază de această concesiune, ca şi când ar fi proprietatea lui, că nu-i ia nimeni din bani decât pe impozite şi evident ceea ce plăteşte pentru exploatare.

Dinu Patriciu: Iar el ia bani şi investeşte în continuare.

Bogdan Chirieac: Sau nu investeşte.

Dinu Patriciu: Sau nu investeşte, dacă vrea să stea la soare.

Bogdan Chirieac: Sau dă şi 3000 de oameni afară, cum a făcut Petrom-OMV, nu?

Corina Drăgotescu: Aţi vorbit de bani, trebuie să ne oprim pentru că avem publicitate, rămâneţi pe fază. Am revenit, alături de Dinu Patriciu şi Bogdan Chirieac. Domnule Dinu Patriciu, telespectatorii cărora le mulţumesc că ne-au scris pe adresa de e-mail a emisiunii ne întreabă aşa: să fie oare o coincidenţă faptul că pe acte sunt doar semnăturile unor premieri PSD şi PD-L, partide sponsorizate de dumneavoastră?

Dinu Patriciu: Doamne ce departe putem ajunge cu speculaţiile.

Corina Drăgotescu: Este ceea ce ne întreabă telespectatorii.

Dinu Patriciu: Nu cred că pe acte sunt doar semnăturile acestor partide, pentru că miniştrii la energie au fost de toate culorile politice în ultimii 17 ani, nu cred, nu ştiu. Dar în orice caz nu putem merge cu teoria conspiraţiei până în pânzele albe. Nu există nicio conspiraţie. Da, sunt prieten cu Dorin Marian, Dorin Marian a lucrat la Rompetrol şi vă mai spun cu siguranţă va lucra cu mine în viitor. Şi va lucra cu mine pentru că este geolog şi este un foarte bun organizator.

Corina Drăgotescu: Şi a lucrat pentru dumneavoastră şi în acest caz?

Dinu Patriciu: Nu. Pentru că atâta vreme… asta este morala capitalismului, uneori oamenii trec în slujbe publice şi atâta vreme cât sunt în slujbe publice fac treaba comunităţii, sunt servitorii comunităţii. În momentul în care se întorc în viaţa privată se întorc în afaceri, aşa funcţionează societatea americană de 200 şi ceva de ani. Şi nimeni nu îi bănuieşte, decât atunci când are probe, că fac vreo şmecherie.

Corina Drăgotescu: Domnul Patriciu, e frumos că-i apăraţi pe oamenii dumneavoastră, e foarte frumos, dar noi nu putem când ştim că cineva a lucrat cu Dinu Patriciu atâţia ani să spunem gata, acum nu mai este ataşat de niciun fel de Dinu Patriciu, acum vede, este sclavul comunităţii. Nu e din România, e din alt film, e din filmul din Statele Unite.

Dinu Patriciu: E dintr-un film al normalităţii.

Corina Drăgotescu: Şi credeţi că în România trăim în normalitate?

Dinu Patriciu: Unii oameni încearcă să trăiască în normalitate. Mă număr printre ei. Încep să trăiesc în normalitate.

Corina Drăgotescu: Şi garantaţi pentru cei care lucrează pentru dumneavoastră?

Dinu Patriciu: Nu, garantez doar pentru mine însumi, dar pot să vă spun de exemplu că toată povestea cu influenţarea PNL-ului de către Dinu Patriciu e absurdă, pentru că nu aveam ce să cer acestui guvern, poate Guvernul să-mi ceară mie, şi v-aş putea da nenumărate poveşti, probabil că o să le scriu vreodată.

Corina Drăgotescu: Adică v-au cerut cei din guvern ceva?

Dinu Patriciu: Nu, ar fi putut să-mi ceară, dar eu lor n-aveam ce să le cer.

Corina Drăgotescu: Adică dumneavoastră sunteţi mai sus decât Guvernul?

Dinu Patriciu: Nu. Orice guvern are nevoie de mediul de afaceri şi de oamenii de afaceri puternici, are nevoie de ei în cele mai diverse situaţii, are nevoie de ei de exemplu ca să împuşte mistreţi la Balc, pentru că dacă fiecare dintre mistreţii ăia a adus măcar câte un milion investiţie în economia românească, să-i fie ţărâna uşoară, fie că e porc. Pentru că foarte bine a făcut cel care a invitat personalităţile acelea la Balc, la o vânătoare, foarte bine a făcut. Dar noi murim de grija porcilor masacraţi.

Corina Drăgotescu: Staţi puţin, ce ar putea să vă ceară dumneavoastră, om de afaceri, Guvernul? Că la Balc n-a cerut nimeni nimic, s-a dus domnul Ion Ţiriac, a adus oamenii, au tras cu puşca, au murit porcii, a plecat toată lumea fericită.

Dinu Patriciu: De exemplu să ne ceară părerea şi să ne întrebe: măi băieţi…

Corina Drăgotescu: Băieţi deştepţi din energie, cum ar spune Traian Băsescu.

Dinu Patriciu: Cum credeţi că putem rezolva problemele crizei incipiente din România, de exemplu?

Corina Drăgotescu: Bogdan Chirieac, băieţii deştepţi trebuie să-şi dea cu părerea şi despre criză, şi despre rezerve, şi despre porci, şi despre toate cele? Băieţii deştepţi înţelegând oamenii de afaceri, nu mă refer la cele spuse anterior aici.

Bogdan Chirieac: Nu am plâns de grija porcilor împuşcaţi la Balc şi nu cred că trebuie îngropaţi porcii respectivi, ci valorificaţi, mâncaţi. Însă în privinţa resurselor strategice ale României, de petrol şi gaze, on-shore şi off-shore, cum se spune, aici daţi-mi voie să am un regret. Şi vă întreb, din acest punct de vedere ca om de afaceri, capitalist român, foarte puternic, cum bine spuneţi, aproape deasupra Guvernului, cum aţi lăsat să se înţeleagă.

Dinu Patriciu: Nu, n-am lăsat să se înţeleagă asta…

Corina Drăgotescu: Eu am întrebat, eu am reformulat cele spuse de domnul Patriciu.

Bogdan Chirieac: De ce să ne temem de cuvinte? Un om de afaceri puternic…

Dinu Patriciu: Trebuie să existe o relaţie de parteneriat, asta sugeram eu, între guverne, prietenoase şi eficiente, le botezam eu o dată, şi oamenii de afaceri. Dar în orice caz, atâta vreme cât teoria conspiraţiei şi prezumţia de vinovăţie funcţionează nu se poate stabili acest…

Bogdan Chirieac: Dar în această emisiune v-am aplicat prezumţia de nevinovăţie, nu? Deci colega mea Corina Drăgotescu v-a întrebat dacă are a face? Era normal să vă întrebe de persoane care au lucrat la dumneavoastră, au trecut în spaţiul public, iar lucrează la dumneavoastră, aţi făcut nişte afirmaţii, dar eu vă întreb totuşi, nu vi se pare antinaţională decizia luată de cabinetul Tăriceanu în 12 noiembrie, vizavi de o rezervă strategică a României mică, aşa cum este ea?

Dinu Patriciu: Domnule Bogdan Chirieac vă mărturisesc cu sinceritate că nu mi se pare în niciun fel o crimă. Dimpotrivă, mi se pare însă că redevenţele în România sunt prea mici şi că e o greşeală că nu se aplică contractele de împărţire a producţiei.

Corina Drăgotescu: Cu alte cuvinte nu sunteţi de acord cu formula adoptată de Guvernul Tăriceanu…

Dinu Patriciu: Nu de Guvernul Tăriceanu, legea petrolului este din 1995 într-o formă şi a fost amendată de mai multe ori.

Corina Drăgotescu: Din câte am înţeles această schimbare, această trecere din explorare în exploatare s-a făcut acum în iarnă.

Dinu Patriciu: S-a făcut în momentul în care s-a încheiat explorarea şi încă o dată vă repet: o licenţă de explorare se transformă automat în licenţă de exploatare, în urma îndeplinirii condiţiilor de către concesionar. Dar cred că îi plictisim deja cu şerpii…

Corina Drăgotescu: Nu îi plictisim cu şerpii, subiectul a ţinut toată săptămâna atenţia opiniei publice.

Dinu Patriciu: A ţinut toată săptămâna atenţia opiniei publice această diversiune.

Corina Drăgotescu: Mie nu mi se pare că a fost o diversiune, mi se pare că a fost un fapt de viaţă relatat aşa cum se relatează în televiziuni un fapt de viaţă, şi de către ziare.

Bogdan Chirieac: Iertaţi-mă, totuşi unde a fost diversiunea?

Dinu Patriciu: În momentul în care avem probleme mult mai importante, de exemplu criza, bugetul, am făcut dintr-o victorie frumoasă a României un întreg scandal pe nişte rezerve care nu există, pe pielea ursului din pădure.

Bogdan Chirieac: Dumneavoastră aţi afirmat adineauri că aceste rezerve există, dar că sunt mai mici decât s-au vehiculat cifrele respective.

Dinu Patriciu: Mult mai mici, reprezintă poate pentru 10-15 ani 2-3% din consumul intern al României.

Bogdan Chirieac: 100% nimeni nu cred că poate să fie sigur.

Dinu Patriciu: Nu. Dar structura geologică din zona respectivă a mării nu permite acumulări de ţiţei şi gaze.

Bogdan Chirieac: România a primit 10 mii de km pătraţi de teritoriu, întâmplător acoperit de mare…

Dinu Patriciu: 500 de miliarde de metri cubi de apă, ceea ce este extraordinar.

Bogdan Chirieac: Ne-am fi bucurat foarte mult…

Dinu Patriciu: Importantă este viaţa din acea apă.

Bogdan Chirieac: …ca tot ce este în această mare şi sub fundul mării să fi revenit odată cu Haga poporului român şi nu unei firme externe.

Corina Drăgotescu: Vreau să ne oprim la acest subiect, pentru că vreau să-l întreb pe domnul Patriciu altceva. Domnul Patriciu scrie în fiecare vineri în ziarul „Adevărul” un material, un text, cu opiniile domniei sale despre zona economică, despre cum ar trebui să meargă economia, despre ce se întâmplă în alte ţări, ce se întâmplă la noi. Într-unul din textele scrie de domnul Patriciu am găsit ceva foarte interesant care s-ar putea lega de ceea ce consideri tu şi anume că românii pierd pe rând diverse lucruri. Domnul Patriciu spune că pentru depăşirea crizei este nevoie de o serie întreagă de măsuri printre care şi facilităţi fiscale pentru activităţile off-shore. Sunt argumentele, spuneţi dumneavoastră, unei ţări care are inteligenţa de a se folosi de frica banilor. Ştiţi bine că există o mentalitate a off-shore-ului în România, la nivel de percepţie publică şi anume că acest off-shore-uri ne fură. Dumneavoastră veniţi şi spuneţi că aceste off-shore-uri care ne fură în mentalitatea noastră au nevoie de facilităţi fiscale.

Dinu Patriciu: Nu, eu spun altceva, că în România ar trebui să se poată înfiinţa firme ale căror activităţi desfăşurate în alte teritorii de impozitare, sunt impozitate foarte redus în România. Deci să accept companii înregistrate în România, fără activităţi în România, cu activităţi în afară, asta înseamnă firmă off-shoer, în afara teritoriului meu de impozitare şi să îi iau o mică parte din ceea ce el câştigă. Dacă acea mică parte…

Corina Drăgotescu: Păi asta nu înseamnă că luaţi de la mine, de la aurolacul…?

Dinu Patriciu: Nu, vă aduc bani şi dumneavoastră şi aurolacului. Pentru că în momentul în care acele activităţi nu se desfăşoară în România ele ar fi impozitate în altă parte. Iar eu spun ar trebui să acceptăm şi să impozităm, dar nu cu 16%, ci cu 2-3% firme care desfăşoară activităţi în altă parte. În felul ăsta cei 2-3% din câştigurile realizate prin alte părţi, aiurea prin lume, ne-ar reveni nouă şi nu altora. Este modelul folosit de Ungaria, de Luxemburg, de Olanda – Uniunea Europeană.

Bogdan Chirieac: De Marea Britanie, Elveţia, ţări din Uniunea Europeană, folosesc acest sistem.

Bogdan Chirieac: Or acest foarte normal sistem de impozitare al activităţilor off-shore, aşa se numesc ele, ne-ar permite să aducem nişte bani în plus.

Corina Drăgotescu: Bun, tot dumneavoastră spuneţi că banii sunt blocaţi, că în momentul de faţă economia ar putea să funcţioneze dacă ar exista încredere şi că nu funcţionează din cauza lipsei de încredere, practic banii sunt blocaţi de lipsa de încredere.

Dinu Patriciu: Da, peste tot în lume.

Corina Drăgotescu: De ce credeţi că românii nu au încredere? Am văzut nişte sondaje foarte interesante…

Dinu Patriciu: Nu e vorba de români, e vorba ca noi românii să dăm încredere capitalului să vină aici. …se află într-o competiţie pentru atragerea de contribuabili, pentru atragerea de capital. Dacă eu îi creez aici condiţii mai bune decât în alte părţi, iar prima condiţie este să aibă încredere. Pe ce se sprijină această încredere? Pe seriozitate, pe stabilitate, pe profitabilitate, pe o impozitare raţională şi redusă, în care cu siguranţă trebuie să am condiţii mai bune decât vecinii mei, că se duce alături altfel, asta este lumea de astăzi. Statele sunt intrate în competiţie pentru atragere de capital.

Corina Drăgotescu: Este exact invers de ce spunea Bogdan Chirieac mai devreme, care spunea să păstrăm pentru noi, să nu lăsăm…

Bogdan Chirieac: Nu, nu. Am spus un singur lucru, e vorba de resursa strategică, tot am spus şi repet: nu am nimic împotrivă şi salut, am sprijinit vânzarea de rafinării către persoane privată, a Casei Scânteii dacă doriţi, cui vreţi dumneavoastră, dar nu resursa strategică. Că este vorba despre petrol şi gaze în primul rând, de aur, de cupru, de uraniu, aici ar trebui să fie statul. Sigur, un stat puternic. Nu avem bani astăzi, nu-i nimic, vom avea peste 20 de ani sau peste 50 de ani sau poate mâine. Deci acest lucru e important, iar la ce spune domnul Dinu Patriciu e foarte interesant: dânsul aplică – sau propune, nu aplică – uitaţi, că aţi avut totuşi nişte prieteni în guvernul liberal, aceste lucruri pe care le enumără domnia sa sunt intens utilizate în ţări foarte dezvoltate şi din vechea Europă şi din noua Europă. Iar acest tip de acţiuni în care faci profit în Marea Britanie, firma e aici şi plăteşti un mic impozit pentru statul român de exemplu, sigur, e de interes pentru marii capitalişti români, iar Fiscul român va câştiga. Aşa nu câştigă nimic. Despre asta e vorba.

Dinu Patriciu: Aşa nu câştigi nici din rezerve pe care dumneavoastră le numiţi strategice şi care nu sunt explorate de oameni care au tehnologiile, managementul, dar …

Bogdan Chirieac: Îndrăznesc să spun că o companie de stat în domeniul petrolier sau al gazelor, nu în alte domenii, sunt cu totul de acord că statul este cel mai prost administrator, mai ales în România, că sunt şi state care administrează bine, – dar nu când este vorba de petrol şi gaze, e altceva.

Dinu Patriciu: Aici pornim de la mentalităţi cu totul diferite şi de altfel economia astăzi este o chestiune de mentalitate, de filozofie, de modul în care abordezi, eu nu cred că există ceva strategic pe lumea asta. Nu mai există nimic strategic în lumea globalizată de astăzi.

Bogdan Chirieac: Eu cred că există strategic în lumea de astăzi valuta forte, să vedem care este – dolarul sau euro, că nu mai ştim astăzi, cred că dolarul, energia şi am un argument: pentru petrol şi gaze am văzut războaie şi vedem astăzi războaie. Pentru morcovi, cum spunea distinsul diplomat american atunci când era primul război cu Irak când s-a inventat Kuweitul, pentru morcovi n-am văzut războaie, pentru petrol şi gaze da, pentru energie da.

Dinu Patriciu: Aveţi perfectă dreptate şi ultima sută 50 de ani vă dă dreptate, toată istoria acestei sute 50 de ani vă dă dreptate, dar odată cu internaţionalizarea capitalului în lumea globală, caracterul strategic al rezervelor a început să dispară. Cei care pornesc de la această mentalitate, ca de exemplu statul rus actual, veţi vedea în ce gaură neagră va ajunge într-un timp relativ scurt.

Corina Drăgotescu: Aş vrea să-l întreb pe domnul Patriciu ceva. Bogdan Chirieac a vorbit de prietenii liberali. Credeţi că guvernarea liberală nu a fost capabilă să prevadă această criză, deşi erau toate semnele? Credeţi că fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a greşit în momentul în care a început să facă pomeni electorale?

Dinu Patriciu: Uite, eu vreau să vă dau cifre.

Corina Drăgotescu: Să mă liniştiţi.

Dinu Patriciu: Pentru că mi se pare că altfel ne pierdem în vorbe. În 2004 PIB-ul României era de 58 de miliarde de dolari, socotesc în dolari, pentru că resursele energetice sunt în dolari. 58 de miliarde de dolari în 2004 PIB-ul României. 193 de miliarde de dolari PIB-ul României în 2008.

Corina Drăgotescu: Dar asta nu i s-a datorat domnului Călin Popescu Tăriceanu în totalitate, sunt măsurile luate succesiv…

Dinu Patriciu: S-a datorat… în aceşti patru ani, astea sunt cifre, care vorbesc. În rest, am şi eu foarte multe rezerve faţă de multe lucruri, care prin inerţie s-au propagat până în zilele noastre, începând din anii ’90 şi cred că reforma pe care acest guvern liberal putea s-o facă ar fi trebuit să fie mai profundă.

Corina Drăgotescu: Trebuie să ne oprim, nu înainte de a vă întreba un singur lucru…

Dinu Patriciu: Dar pentru asta trebuie să-i fim recunoscători lui Călin Popescu Tăriceanu.

Corina Drăgotescu: O să-i fim recunoscători. Pe cine susţineţi la preşedinţia PNL? Şi trebuie să ieşim imediat.

Dinu Patriciu: Eu nu susţin pe nimeni în momentul de faţă, salut competiţia.

Corina Drăgotescu: Mulţumesc foarte mult pentru participarea la emisiune. Rămâneţi alături de Realitatea TV.

(Prin Monitoring Media:Realitatea TV – Zona de impact, Ora: 20:15)

sursa: http://www.monitoring.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1253:qzona-de-impactq-07022009-invitai-dinu-patriciu-bogdan-chirieac&catid=83:realitatea-tv&Itemid=270

De ce nu-l cred pe Patriciu cînd spune că strugurii sînt acri

Arhitectul petrolist Dinu Patriciu explică, foarte convingător, că petrolul cîştigat de România după procesul pentru Insula Şerpilor e puţin, nerentabil, că firma pentru care a semnat Tăriceanu concesiunea e alcătuită din fraieri. Toată demostraţia o găsiţi aici. Eu, unul, nu-l cred. Nu pentru că aş avea argumente că nu e aşa, ci pentru că ştiu, din proprie experienţă, cît de convingător e Patriciu atuci cînd nu are dreptate. Cînd a fost descoperit plagiatul consistent din cartea despre dreapta românească, o carte semnată şi de Dinu Patriciu, acesta a susţinut sus şi tare că nu e plagiat. Deşi era copiat cuvînt cu cuvînt, chiar şi la nivel de virgule. Ba, mai mult, avea aceleaşi trimiteri. I-am pus ambele texte în faţă şi se vedea că zeci şi zeci de pagini erau identice. Cartea semnată de el şi cartea semnată de doi economişti americani, traduşi în româneşte, erau identice pe cîteva capitole. Iar argumentul suprem că nu e plagiat îl constituia faptul că textul lor a fost luat de pe internet !Discuţia de atunci a fost stupidă, dar Dinu Patriciu nu s-a lăsat învins. Deşi erau două texte identice, deşi americanii scriseseră primii, nu era plagiat pentru că textul românesc era de pe internet!

Deci, să nu spuneţi că nu v-am spus. E posibil ca petrolul din Marea Neagră, zona cîştigată de România, să fie foarte mult şi foarte uşor de extras. Tocmai pentru că Patriciu zice că nu e!
Morar&More

sursa: http://morar.catavencu.ro/2009/02/08/de-ce-nu-l-cred-pe-patriciu-cind-spune-ca-strugurii-sint-acri/

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss