C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Dezindustrializarea, îndatorarea şi depopularea: ecuaţia care a dus la prăbuşirea Detroitului şi macină multe oraşe ale României

În Detroit rata şomajului este de 18,6%, mai mult decât dublu faţă de media ţării, iar rata criminalităţii este de cinci ori peste cea generală. Oraşul are 80.000 de clădiri părăsite sau lăsate în paragină şi doar 275.000 de locuitori care muncesc. Dezindustrializarea, îndatorarea şi depopularea sunt elementele ecuaţiei care a avut ca rezultat falimentul oraşului Detroit, leagănul industriei auto americane, iar în aceeaşi ecuaţie, dar la o scară mai mică, intră multe oraşe din România. De aceea cel mai răsunător faliment municipal din istoria Americii, chiar dacă s-a întâmplat la mai mult de 8.000 de kilometri de Bucureşti, ar trebui să fie pentru România un semnal că o economie nu poate creşte sănătos pe datorie, fără o bază productivă şi fără participarea populaţiei.

Detroitul era în anii 1960 un centru al industriei auto mondiale, cel mai mare şi cel mai bogat oraş din Statele Unite, scrie Associated Press. Declinul a venit imediat după ce locuitorii au început să se mute în suburbii, aşa cum a fost cazul şi în alte regiuni ale ţării, luând cu ei afacerile, locurile de muncă şi baza de impozitare. Unii istorici susţin că revolta violentă din 1967, una din multele „revolte rasiale“ care au zguduit ţara în acea perioadă, a accelerat trendul depopulării.

Amploarea declinului este uimitoare. Populaţia s-a redus de la 1,8 milioane de locuitori la 700.000, iar autorităţile s-au văzut în situaţia de a întreţine un oraş de 368 kilometri pătraţi – spre comparaţie Bucureştiul, cel mai mare oraş al României, are o suprafaţă de 228 kilometri pătraţi – cu o bază de taxare redusă la jumătate faţă de cum era în anii 1950. Populaţia s-a redus cu un sfert din anul 2000.

Între timp, companiile auto au început să deschidă centre de producţie în alte oraşe, în condiţiile în care maşinile japoneze ajunseseră să domine piaţa.

În 2009 industria auto americană s-a prăbuşit, odată cu întreaga economie, îngropând Detroitul. Eforturile autorităţilor de a asigura servicii de bază precum salubritatea şi poliţie au fost complicate de obligaţiile de plată în baza contractelor cu uniunile sindicale şi a beneficiilor către fondurile de pensii.

Oraşul a intrat în insolvenţă cu datorii de 18 miliarde de dolari.

Un dinozaur industrial în care doar 275.000 de locuitori mai muncesc

Acum în Detroit rata şomajului este de 18,6%, mai mult decât dublu faţă de media ţării, iar rata criminalităţii este de cinci ori peste cea generală. Oraşul are 80.000 de clădiri părăsite sau lăsate în paragină şi doar 275.000 de locuitori care muncesc, notează Financial Times.

La o rată a omorurilor la maximul ultimilor 40 de ani, doar o treime din ambulanţele oraşului sunt funcţionale şi jumătate din luminile stradale sunt stricate. Locuitorii aşteaptă aproape o oră pentru ca poliţia să răspundă apelurilor, pe când media naţională este de doar 11 minute, scrie The Guardian.

„Crede cineva că este normal să ai un copac de 40 de ani care creşte prin acoperişul unei case devastate? Crede cineva că este în regulă să suni la poliţie, iar ei să nu vină pentru că sunt deja în alte misiuni?“, se întreabă Kevyn Orr, managerul financiar de urgenţă al Detroitului.

Tăieri de salarii şi luptă pentru banii de pensii într-un oraş al sărăciei

Falimentul vine cu un cost. Niciun alt oraş mare din SUA nu a mai cerut protecţie faţă de creditori sub legea falimentului. New York, Cleveland şi Philadelphia au ajuns în pragul falimentului, dar autorităţile au încheiat acorduri în ultimul moment cu creditorii. Fondurile de pensii ale oraşului şi deţinătorii de obligaţiuni se pregătesc să lupte pentru fiecare dolar pe care-l pot recupera de la Detroit, iar milă va fi puţină având în vedere multele scandaluri de corupţie şi gestionare deficitară în care au fost implicate autorităţile.

Administraţia are 9.700 de angajaţi ale căror salarii vor fi în cel mai bun caz tăiate şi 20.000 de pensionari şi persoane care primesc beneficii de sănătate are căror venituri sunt puse în pericol. Fondurile de pensii pentru angajaţii de la stat formează cea mai mare parte a creditorilor care nu au prioritate la plată.

În spatele acestui fundal tensionat stau diviziuni politice şi rasiale care nu vor face decât să complice situaţia.

Guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, un republican alb, preia un oraş democrat în care 80% din populaţie este de culoare.

Slobozia

În România, Slobozia, cândva cel mai important centru industrial al Bărăganului, era în 2011 cel mai îndatorat oraş, cu un raport datorii/venituri de 27,5%. Pragul la care legea interzice contractarea oricărei datorii noi este de 30%. Aici ritmul depopulării este de 18% între 2008 şi 2011.

Rata şomajului în judeţul Ialomiţa, a cărui reşedinţă este Slobozia, este de aproape 8%, printre cele mai ridicate din ţară. Cea mai mare unitate industrială din municipiu, combinatul de îngră-şăminte Amonil, a fost executată silit în 2010 din cauza datoriilor.

Ce fac primarii cu banii împrumutaţi? Primăria muncipiului Slobozia a luat din piaţă 50 mil. lei în urmă cu câţiva ani printr-o emisiune de obligaţiuni (în lei şi euro). Suma nu pare mare, dar este având în vedere puterea financiară a oraşului. În urma acestui împrumut gradul de îndatorare a ajuns la 27% din venituri. Între timp acesta a scăzut spre 12% în 2012. Banii au mers în lucrări de infrastructură, pentru o nouă sursă de apă şi o staţie de epurare, a explicat pentru Ziarul Financiar primarul Sloboziei Gabi Ionaşcu.

Belgienii si nemtii ar putea plati pentru falimentul Detroitului

Insolvenţa oraşului american Detroit ar putea produce pierderi de sute de milioane de dolari mai multor bănci europene, între care unele mari, precum UBS, şi altele naţionalizate din Belgia şi Germania din cauza problemelor financiare, scrie The Wall Street Journal.

Situaţia demonstrează cum băncile europene încă plătesc preţul pentru deciziile greşite luate înainte de criza financiară globală. Problemele datează din 2005, când Detroit căuta surse de finanţare pentru fondurile de pensii ale angajaţilor municipalităţii, ale poliţiştilor şi pompierilor.

Primăria a apelat la UBS, cel mai mare grup financiar elveţian, care s-a folosit de influenţa avută în rândul băncilor europene pentru a găsi clienţi pentru o emisiune de obligaţiuni de 1,4 mliarde dolari efectuată de americani. O mare parte din titluri, şi o alta dintr-o emisiune derulată în anul următor, au fost cumpărate de băncile europene care, înaintea crizei, se aventurau departe de casă pentru a găsi active profitabile cu un risc aparent redus.

În urma tranzacţiilor UBS şi instituţii de credit din Germania şi Belgia au devenit creditori ai Detroitului, care a intrat luna aceasta în faliment. Aceste bănci deţin datorii a căror valoare s-a redus de la câteva sute de milioane de dolari la doar o fracţiune din aceste sume. În Munich, o agenţie guvernamentală care valorifică active bancare germane naţionalizate deţine titluri cu o valoare nominală de 200 milioane dolari emise de Detroit. Dexia, o bancă franco-belgiană naţionalizată în urma crizei financiare, deţine de asemenea datorii de câteva sute de milioane de dolari.

Sursa: Ziarul Financiar

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss