C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cipru-UE-FMI: Cum să transformi o criză într-o catastrofă

Amploarea crizei bancare din Cipru este mai mare decât a fost prezentat iniţial, relevă un raport oficial despre situaţia fianciara a ţării, scurs către Financial Times. Documentul arăta că valoarea totală a împrumutului de care are nevoie Ciprul nu este de 17 miliarde de euro, aşa cum a fost prezentat iniţial, ci de 23 de miliarde de euro.

Această înseamnă că, dacă până acum ciprioţilor li se cerea o contribuţie de 7 miliarde de euro, acum va fi nevoie de o contrinutioe de 13 miliarde de euro, arată Financial Times, citat de The Guardian.

Iată de unde se estimează că vor veni banii, potrivit aceloraşi documete.
1. 10,6 miliarde de euro din restructurarea sectorului bancar (prin taxarea dură a depozitelor mai mari de 100.000 de euro de la Bank of Cyprus şi sprin dispariţia Laiki Bank)
2. 600 de milioane de euro din majorarea impozitului pe profitul companiilor şi prin majorarea taxelor de retragere a banilor din bănci de către companii
3. 400 de milioane de euro prin vânzarea unei părţi din rezervele de aur ale ţării
4. 1,4 miliarde de euro din privatizări

Creşterea peste noapte a nivelului împrumutului de care are nevoie Ciprul arată că planul de salvare a sectorului bancar a fost conceput de mântuială de UE şi FMI, alături de guvernul de la Nicosia, scrie The Guardian. În aceste condirtii, se aşteaptă o contracţie de 8,7% a PIB-ului în acest an şi de circa 4% în anul 2014.

Însă lucrurile pot deveni şi mai sumbre. ’’Există riscul unui ciclu de falimente personale şi ale companiilor care se poate propaga în întreaga economie, ducând la noi pierderi în sectorul bancar, înrăutăţind şi mai mult situaţia de pe piaţa muncii, scăderea mai mare decât cea aşteptată a preţului locuinţelor şi o pierdere pe termen lung a încrederii consumatorilor şi investitorilor în piaţa cipriotă’’, se arăta în documentul intitulat Debt Sustainability Analysis.

Iar dacă acest scenariu se va dovedi optimist , ’’în cazul lipsei performatei economice şi a creşterii necesităţii unor cheltuieli sociale suplimentare, guvernul cipriot s-a angajat să ia măsuri suplimentare pentru a respecta obiectivele programului UE-FMI.’’

Cu alte cuvinte, pentru Cipru a fost aleasă încă de la început calea Greciei.

Modul în care a fost negociat planul de salvare a sectorului bancar cipriot, scrie The Guardian, devine o lecţie despre cum se poate transforma o criză într-o catastrofă. Au contribuit la această pe de o parte liderii europeni, care au lăsat guvernului cipriot posibilitatea de a şantaja Bruxelles-ul prin proopunerea taxării tuturor depozitelor bancare, inclusiv a celor garantate prin lege. Apoi este şi vină guvernului şi parlamentului de la Nicosia, care au încercat să joace la cacealma în faţa CE, FMI şi Băncii Centrale Europene, respingând chiar propunerea pe care autorităţile cipriote înşele o făcuseră, scrie The Guardian.

autor: Călin Marchievici
sursA: cotidianul.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss