Politică

„Vom fi sclavi în ţara noastră!”

romania-totul-de-vanzareNu avem nevoie nici de pământ, nici de industrie, cei care spun că acestea trebuie să rămână românești sunt doar„nostalgici comuniști” sau „extremiști fasciști”. Tot ce avem nevoie este „democrația” și „libertatea” de a alege între Klaus Iohannis și Victor Ponta, între PNL și PSD, care în ceea ce privește agricultura și industria românească au avut aceeași politică, a înstrăinării. Deși este cât se poate de ușor să demonstrezi că nu poate fi decât păgubos să accepți vânzarea pământului către străini, pentru că producțiile sau profiturile vor lua calea străinătății, deși este la fe de simplu de arătat că investitorii locali, sprijinirea lor este calea de urmat, și nu încrederea în investitorii străini, care urmăresc, în chip firesc, obținerea unor cât mai mari profituri prin cele mai mici investiții. Investitorii străini îngroapă România.

În județul Vaslui, tărâmul sărăciei și nevoilor, străinii devin pe zi ce trece stăpânii terenurilor agricole. Și nu poate fi de mirare de vreme ce din cauza sărăciei, a nevoii de bani site-urile de anunțuri sunt pline de oferte de vânzari de pământ din județul cel mai sărac al țării.

Germani, italieni, maghiri, olandezi se impun uşor în faţa fermierilor locali, finalizând tranzacţie după tranzacţie, plătind pe loc ţăranilor, unii prea săraci să investească, alții prea bătrâni să-l lucreze. Satele vasluiene sunt împânzite de anunțuri prin care „investitori străini” anunţă că doresc să cumpere terenuri agricole, mai ales parcele compacte, cu o suprafaţă cât mai mare.

Îndeosebi Valea Prutului, datorită calităţii bune a terenurilor, a devenit o mare atracţie pentru cumpărătorii străini.

Primarul comunei Vetrişoaia, Vasile Puiu, spune că, la sfârșitul lui 2015, deja peste 30% din suprafaţa agricolă a comunei se află în proprietatea străinilor, acelaşi fenomen fiind înregistrat şi în alte comune din zonă. Iar fenomenul continuă nestingherit și nu poate fi oprit.

La începutul lui 2015, străinii aveau achiziţionate peste 12.000 hectare de teren agricol în judeţul Vaslui. Cele mai multe vânzări s-au înregistrat pe Valea Prutului, la Vetrişoaia, Fălciu, Duda Epureni, Drânceni, dar şi în alte zone ale judeţului precum Codăeşti sau Albeşti.

„Pentru cei veniţi de peste hotare este o adevărată pomană, având în vedere că în Germania, spre exemplu, pământuri cu potenţial redus faţă de cele de la noi costă şi de trei ori mai mult. Din păcate, oamenii noştri nu sunt susţinuţi, nu au bani pentru a cumpăra terenuri, deşi Vasluiul a fost întotdeauna o zonă agricolă recunoscută. Pământul şi priceperea oamenilor în agricultură reprezintă în continuare averea acestui judeţ!” – Vasile Puiu.

„Vin străinii şi pun presiune pe piaţa funciară de la noi. Un hectar de teren agricol se vinde cu aproximativ 3.500 de euro. Fermierii români nu sunt susţinuţi, nu au bani pentru a cumpăra. Nu mai durează mult şi vom fi sclavi în ţara noastră. Pe Valea Prutului, cei mai mulţi cumpărători de pământ sunt din Germania” – Vasile Puiu.

Ca și fermierii locali, primarii sunt neputincioși în fața invaziei. Ani și ani de politici agricole lipsite de viziune și substanța, guverne care, prin măsurile luate, păreau în ochii fermierilor că își propun să lovească în ei, în loc să-i sprijine, au dus micii fermieri, dar mai ales pe țărani la sapă de lemn.

Gelu Pecheanu, primarul comunei Drânceni, spune că îi îndeamnă pe săteni să nu îşi vândă pământurile, pentru că sunt bogăţia cea mai de preţ a ţăranilor: „Chiar acum sunt prin sat nişte investitori din Monte Carlo. Nu ştiu cine o fi în spatele lor şi nici nu mă interesează. Eu îi sfătuiesc pe oameni să nu vândă, însă mai sunt persoane care renunţă la pământ, fie sunt plecaţi din sat şi vor să scape de griji, fie au nevoie de bani. Sunt care au vândut şi cu 2.000 de euro hectarul. Invazia asta a investitorilor străini îi va afecta puternic pe fermierii locali, care au investit în utilaje şi au luat pământul în arendă. Vor rămâne doar cu utilajele, pentru că străinii au altă strategie, mai întâi iau pământul şi apoi investesc în utilaje”.

Fermierii români nu sunt sprijiniți, ci sunt dezavantajați

Toți primarii cred că statul ar trebui să îi încurajeze pe fermierii români, să îi ajute să se împroprietărească cu terenuri, să le ofere facilităţi. Însă acest lucru nu se întâmplă.

Așa că vânzările continuă într-un ritm tot mai alert. Numai în mai 2015, pe site-ul Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Vaslui au fost publicate 208 oferte de vânzare, pentru o suprafaţă de 225 hectare de teren. În perioada ianuarie-aprilie, au fost publicate în total 788 de oferte de vânzare a terenurilor agricole extravilane, pentru o suprafaţă de 830 hectare. Preţul mediu solicitat de ofertanţi este de 10.045 lei/hectar şi depinde de poziţia şi calitatea terenului, de mărimea parcelei scoase la vânzare. De la începutul tranzacționării terenurilor agricole prin procedură publică (iunie 2014), în județul Vaslui au fost înregistrate 3.202 oferte.

Liberalizare pieții funciare pentru persoanele fizice străine care au acum dreptul să cumpere pământ în România produce deja efecte considerabile în zonele cele mai sărace ale țării.

Așa cum un reprezentant al Guvernului nu ar putea-o face niciodată, primarul comunei Vetrișoaia, Vasile Puiu, spune lucrurilor pe nume: „Vin străinii și pun presiune pe piața funciară de la noi. Un hectar de teren agricol se vinde cu aproximativ 3.500 de euro. Fermierii români nu sunt susținuți, nu au bani pentru a cumpăra. Nu mai durează mult și vom fi sclavi în țara noastră. Ceea ce nu au reușit străinii cu arma în mână se întâmplă în prezent. Teritoriul nostru este cumpărat de străinii din toate țările Uniunii Europene. Pe Valea Prutului, cei mai mulți cumpărători de pământ sunt din Germania. Asta e, nu suntem în stare să păstrăm ceea ce ne-au lăsat bunicii noștri”.

„Statul trebuie să încurajeze fermierii români, să îi ajute să se împroprietărească cu teren agricol. La nivel național, am înstrăinat deja 10% din suprafața agricolă. Nu trebuie uitat că pământul este o avuție națională. Trebuie să existe programe guvernamentale prin care fermierii autohtoni să fie sprijiniți financiar în vederea cumpărării de teren agricol. Pământul este al României!” – Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

Dar fermierii români nu sunt sprijiniți, ci dimpotrivă sunt dezavantajați în raport cu ceilalți europeni în mod evident: în Italia, spre exemplu, subvenția este de 350 euro/hectar, iar un litru de motorină 0,80 euro, în România subvenția ajunge la 159 euro/hectar, în timp ce un litru de motorină costă 1,20 euro.

De aproape un an şi nouă luni, străinii au dreptul legal de a cumpăra terenuri în România, ca persoane fizice. Liberalizarea pieţei funciare produce deja efecte semnificative mai ales în zonele cele mai sărace unde prețurile terenurilor sunt cele mai mici, iar oamenii au cele mai mari nevoi de bani și cele mai mici posibilități pentru a întreține suprafețele agricole. Toți factorii se întâlnesc în modul cel mai fericit pentru cumpărătorii străini, și în modul cel mai nefericit pentru țăranul vasluian care își înstrăinează moștenirile.

La nivel naţional, în topul celor mai mari cumpărători de terenuri agricole se află italienii – 24% din suprafaţa tranzacţionată de străini, germanii – 16%, arabii – 10%, maghiarii – 8%, austriecii şi spaniolii – câte 6%, olandezii şi grecii – câte 2%, turcii – 1%. Un procent de 6% din terenul arabil al României a fost cumpărat de cetăţeni din Elveţia, Malta, Monaco, Luxemburg, Cipru etc.

Autor: Cristian Patrascu

Sursa: Anonimus.ro

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu