Cetatenii sunt de 20 de ani victimele luptelor pentru Putere dintre partidele politice. Obsesia guvernarii – a pastrarii sau a ajungerii la privilegiile conferite de aceasta – a transformat Romania intr-un camp de lupta electoral. Distanta dintre interesele alesilor si cele ale alegatorilor se mareste de la o zi la alta. Realitatea in care traiesc cei multi, napastuiti si ingrijorati de un viitor tot mai incert difera radical de cea in care se lafaie minoritarii de serviciu din politica postdecembrista. Anul 2010 se anunta unul dificil. Mai greu chiar decat cel precedent. Somajul continua sa se indrepte vertiginos spre doua cifre. Justitia se afla in asteptarea unui nou Raport dezamagitor de la Bruxelles, in care inexistenta reformei, coruptia galopanta si influentele politice din actul de judecata vor fi, din nou, aspru criticate.
Sistemul de Educatie este amenintat, la randul sau, cu un nou val de reforme care il au in prim-plan pe proaspatul ministru. Si in Sanatate situatia este una agonizanta, in conditiile unui deficit alarmant de personal si a unei subfinantari ce isi va pune amprenta si in acest an. Administratia publica merge mai departe, impinsa cu brutalitate de la spate de o clasa politica dornica sa isi propulseze non-valorile in fruntea miilor de institutii deconcentrate. Totul se negociaza. Totul are un pret. Totul este posibil in urma negocierilor (a se citi compromisuri) politice. Guvernantii mimeaza, din plin, solidaritatea cu o populatie grav afectata de o criza ce pare a nu se mai termina. Austeritatea razbate din Palatul Victoria doar prin declaratiile alesilor. Guvernantii, intr-o proportie uriasa, aceiasi de anul trecut, stiu ca migratia politica ii poate salva de la inevitabilele motiuni simple si de cenzura. Iar partidele din Opozitie sunt pline de profitori care au descoperit, brusc, divergente de opinie si o incompatibilitate evidenta cu formatiunile din care fac parte. Bancile incomode ale Opozitiei nu atrag, iar ispita includerii tale in angrenajul banos, chiar si pe perioada de criza al unei Puteri ce vrea sa acapereze totul, devine de nerefuzat. Iar guvernatii prind, astfel, tot mai mult tupeu, simtindu-se protejati in fata acuzelor Opozitiei. Se amagesc ca iluzoria majoritate parlamentara, formata din parlamentari cumparati la kilogram, ii protejeaza, automat, si in fata unei populatii dezamagite. Amanarea miscarilor sindicale a fost posibila doar in urma unui nou val de promisiuni lansat de la Palatul Victoria, promisiuni ce vor avea in curand un efect de bumerang asupra aceluiasi guvern iresponsabil. Amagirea populatiei, tehnica supravietuirii de pe o zi pe alta prin imprumuturi disperate si propaganda electorala inutila reprezinta o tactica sinucigasa pentru cei ce cred ca romanii vor accepta la nesfarsit sa fie mintiti si sfidati.
sursa: cronicaromana.ro
Adauga comentariu