C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Trecerea la euro, bătută-n cuie: 2015

Guvernul a aprobat Programul de Convergenţă 2012, care prevede că peste mai puţin de trei ani vom adopta moneda unică. Până atunci, vom avea de îndeplinit criterii drastice de aderare.

Cea mai ambiţioasă ţintă economică a României, după aderarea la Uniunea Europeană din 2007, este adoptarea euro ca monedă naţională şi intrarea în clubul select al Zonei Euro în anul 2015. Este o ţintă dificil de atins nu atât prin criteriile pe care va trebui să le îndeplinim, cât prin viteza de acţiune pe care o presupune aderarea în 2015.

Practic, economia noastră – aflată în stadiul pe care-l cunoaştem cu toţii prea bine – va trebui să se transforme într-un mediu de afaceri exemplar, cu preţuri aproape perfect stabile, deficite extrem de mici şi o datorie externă relativ uşor de acoperit. Toate acestea, în mai puţin de trei ani, adică până la 1 ianuarie 2015! Ei bine, cu toate controversele legate de data aderării (majoritatea economiştilor români nu cred că este realistă), Guvernul Ungureanu a adoptat, în şedinţa din această săptămână, Programul de Convergenţă care prevede intrarea în faza pregătitoare (ERM) în 2013 şi trecerea la euro în anul 2015.

Prognoze optimiste

Principalul obiectiv prevăzut în documentul guvernamental este reducerea deficitului structural sub 0,7% din PIB până în 2014. „Cadrul macroeconomic prognozat se bazează pe creşteri ale PIB-ului între 3,1 şi 3,9%, cu circa un punct peste potenţial, având în vedere contribuţia pozitivă adusă de investiţii şi, mai ales, a atragerii de fonduri europene.

Cererea internă va reprezenta principalul motor al creşterii economice pentru 2012, îmbunătăţirea ocupării şi o inflaţie mai redusă vor susţine o creştere a veniturilor şi vor contribui la revigorarea consumului privat. Pentru acest an, inflaţia este de aşteptat să se menţină la un nivel redus, la sfârşitul anului undeva la 3,5%, în intervalul-ţintă al Băncii Naţionale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, la finalul şedinţei de miercuri. „Cât despre finanţele publice, obiectivul specific al politicilor bugetare este reprezentat de ajustarea în continuare a deficitului bugetar, ţintele planificate fiind: 2,3% din PIB în 2012, 1,5% în 2013, 1,2% în 2014, 0,9% în 2015 – cifrele sunt calculate conform metodologiei ESA”, a mai spus oficialul.

Economiştii sunt sceptici

Momentul potrivit de aderare a României la zona euro ar fi 2020, cand va exista şi o convergenţă reală, afirmă analistul economic Florin Cîţu. „România are şanse să îndeplinească criteriile nominale de convergenţă pentru 2015, dar este imposibil ca până atunci să facă progrese semnificative în procesul de convergenţă reală. Pentru a evita o soartă similară Greciei sau Portugaliei, România trebuie să reducă diferenţa de productivitate”, a explicat Cîţu. Raportul arată că este imposibil ca România să reducă din decalajul faţă de statele din Zona Euro în ceea ce priveşte competitivitatea, iar adoptarea monedei euro „va pune în pericol economia în competiţie cu celelalte ţări din Zona Euro”.

Momente-cheie în economia postdecembristă a României

– 1990 Dolarizarea economiei naţionale
– 1991 Deschiderea pieţei valutare interbancare; deschiderea caselor de schimb
– 1993 România a solicitat formal aderarea la NATO
– 1998 Liberalizarea pieţei operaţiunilor de cont curent
– 1999 Liberalizarea pieţei creditelor
– 2000 Începerea negocierilor de aderare la UE
– 2004 România a aderat la NATO; liberalizarea circulaţiei capitalurilor
– 2005 A fost semnat Tratatul de aderare la UE
– 2007 Aderarea României la Uniunea Europeană

“Pentru a evita o soartă similară Greciei sau Portugaliei, România trebuie să reducă diferenţa de productivitate.”
Florin Cîţu analist economic

“Aderarea României la euro în 2015 este posibilă, dar este o ţintă foarte ambiţioasă.”
Jeffrey Franks şeful delegaţiei  FMI la Bucureşti

Toţi fug de euro, mai puţin noi

Menţinerea ţintei de aderare la zona vine într-un moment mai mult decât delicat, având în vedere escaladarea crizei prin care trece uniunea monetară. Presiunile externe şi mai ales dezechilibrele structurale atât în interiorul, cât şi între statele membre au transformat zona euro într-o „destinaţie” din ce în ce mai puţin atractivă, tot mai multe state anunţând că îngheaţă planurile de aderare până la rezolvarea problemelor.

Nici măcar oficialii UE nu se sfiesc să avertizeze asupra riscurilor generate de o extindere a spaţiului euro.  „Nu dau nume şi nu critic pe nimeni, însă faptul că Grecia s-a putut alătura zonei euro în 2011 a fost, în retrospectivă, poate chiar şi atunci, o mare greşeală”, a declarat  Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare, adăugând că, înainte de a se extinde iar, eurozona trebuie consolidată.

În ceea ce priveşte România, unii ne laudă pentru angajamentul dovedit, alţii ne îndeamnă să fim prudenţi. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a declarat la finele anului trecut că respectă acest lucru, ştiind ce înseamnă aplicarea unor reforme grele pentru populaţie. „Sper că va merita pentru populaţia României”, ne-a transmis cancelarul.

Jeffrey Franks: Intrarea în euro poate fi amânată

De cealaltă parte, Jeffrey Frank, şeful misiunii FMI în România, ne sfătuieşte să nu ne grăbim. „Aderarea României la euro în 2015 este posibilă, dar este o ţintă foarte ambiţioasă. Nu trebuie să o facă înainte de a fi pregătită. Vedem acum ce probleme întâmpină ţările care nu au fost pregătite şi au aderat”, a spus Franks, adăugând că aderarea poate fi amânată.

Aceleaşi sfaturi vin şi de la investitori. Miliardarul George Soros, care a câştigat 1,8 miliarde de dolari într-o singură zi din pariurile împotriva lirei sterline, spune acum că pariază împotriva euro.

Similar, investitorul american Jim Rogers, prezent recent în România, a declarat: „Aş lua în considerare o astfel de schimbare în 2016 sau 2017. Mă îndoiesc de faptul că România va fi pregătită pentru trecerea la euro în 2015, dar dacă ar fi gata cu unul sau doi ani mai târziu, ar fi o alternativă bună, cu condiţia ca euro să supravieţuiască până atunci”.

Condiţiile necesare intrării în zona euro şi cum stă România

Rata inflaţiei din statul candidat să fie cu cel mult 1,5 puncte procentuale mai mare decât media primelor trei state cu cea mai redusă inflaţie din UE.
– Deficitul bugetar să nu depăşească 3% din PIB.
– Cursul euro în raport cu moneda naţională poate varia doar cu +/-15% timp de doi ani.
– Dobânzile nominale pe termen lung să fie cu cel mult două puncte procentuale mai mari decât cele aplicate de cele trei state din UE cu cea mai mică inflaţie.
– Datoria publică a statului-candidat nu poate depăşi 60% din PIB.

– În România, rata inflaţiei se ridică la 2,4%. În prezent, media primelor trei state cu cea mai redusă inflaţie din UE este de 1,4%.
– În 2011, deficitul bugetar s-a ridicat la 4,35%.
– România şi-a propus să intre în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM) II în 2013-2014.
– Media dobânzilor nominale aplicate de cele trei state din UE cu cea mai mică inflaţie este de 0,88. În România, nivelul este
de 5,25%.
– Datoria publică a României se ridica, la finele lui 2011, la 38,2% din PIB.

Cine spune „Pas!”

Ungaria. Ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, declara că ,,dacă eşti puternic, este bine să fii în zona euro. Dacă eşti slab, este un pericol”.

Polonia. Ministrul de Finanţe, Jan Vincent-Rostowski, a declarat că „va dura câţiva ani până când Polonia va şti dacă zona euro este bine construită şi sigură pentru a adera”.

Bulgaria. „Bulgaria nu se va grăbi să adere la zona euro până când nu poate şti cu siguranţă în ce anume intră”, a declarat şi Simeon Djankov, ministrul Bulgariei.

Cehia. Premierul Petr Neças a declarat că „o intrare în viitorul apropiat în zona euro este o absurditate”.

Autor: Dan Străuţ, Elena Dumitru
sursa: adevarul.ro

Related Posts

One Response “Trecerea la euro, bătută-n cuie: 2015”

  1. florin says:

    Da pina atunci dispare timpenia asta de urss capitalist DOAMNE AJUTA SI NE PUTEM LUA ECONOMIA INAPOI !

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss