Politică

Totalitarismul secular și iluzia separației statului de Biserică

bisericaLa noi, în România, când vine vorba de finanțarea credincioșilor din taxele plătite de credincioși, vocile “progresiste” invocă orbește și mecanic principiul separației statului de Biserică. Principiu luat pe sub ureche de undeva din trecut, și pretențios invocat ca lege indiscutabilă a oricărui stat ce se vrea modern. Că dacă nu, ajungem ca Iran. Mâine.

Dar statul este din ce în ce mai puțin separat de Biserică în statele moderne, vestice, democrate și progresiste. Este din ce în ce mai implicat în viața credincioșilor, în biserica lor, dă legi, spune ce este bine și ce nu, ce trebuie fiecare să creadă, cum să își educe copiii. Controlul începe devreme, înainte de concepere prin așa numita “planificare familială” și se termină cu debarasarea de povara îngrijirii bătrânului printr-o simplă injecție.

Un cuplu danez de homosexuali a câștigat prin lege “dreptul” de a li se oficia căsătoria în Biserică. Statul Danez nu este separat de Biserică ci obligă niște oameni să își schimbe crezul și obiceiurile și să oficieze un serviciu contrar perceptelor morale.

Dacă Biserica ar veni la tine în casă, Duminică dimineața, și te-ar obliga să mergi la Biserică, toată lumea ar sări în sus că “evul mediu”. Dar dacă statul obligă un preot sau episcop să schimbe un text liturgic, să inventeze dogme, să altereze un crez vechi de mii de ani, se numește progres.

Princiipile morale sunt subiective. De aceea lobby-ul homosexual se luptă cu încrâncenare, prin cele mai mizerabile mijloace, să îl impună și răspândească încă de la ce mai mici vârste copiilor.

Viclenia propagandei homosexuale se manifestă cel mai vizibil în limbaj. Limbajul nu este niciodată clar și specific. Sexul anal este iubire. Mariajul homosexual este egalitate. Procentul ridicat de bolnavi de HIV între homosexuali nu se datorează stilului lor de viață haotic, a poftelor niciodată satisfăcute, a incredibilei promiscuități sexuale în care se aruncă bărbații și tinerii homosexuali. Nu, ci altor cauze.

Studiile care arată clar efectele negative al comporamentului homosexual asupra sănătății fizice și mai ales psihice sunt puse la îndoială, contestate, atacate. Însă un studiu sondaj în care cupluri de homosexuali raportau succesul propriu în creșterea copiilor, a făcut înconjurul internetului. Ce s-ar fi așteptat să spună acele femei? Firește că toate se lăudau cu cât de buni părinți sunt.

Și propaganda homosexuală se grăbește și insistă cu violență și lipsă de scrupule să inculce crezurile și aberațiile lor comporamentale în grădință și în școli. Uniunea Europeana adoptă tratate prin care se angajează să oblige statele membre să impună la rândul lor ideologia homosexuală tuturor cetățenilor și să ia măsuri împotriva cetățenilor dacă aceștia au alte crezuri morale decât cele impuse de sus.

Totalitarismul acesta și efectele lui sunt mai vizibile decât oricând. Și generație după generație repetă mecanic, fără discernământ, sloganurile stridente ale unui regim asupritor, ale unei inchiziții perfecționate în sute de ani de asuprire ideologică. O dictatură care a știut să se impună nu cu imaginea vizibilă a unui despot, ci a unei fețe nevăzute, a unui demon ascuns cu o strategie bine planificată, arhitectul unei catedrale a păcatului, a degradării, a corupției, a bolii și a morții. O catedrală a fantasmelor divertismentului, a manipulării emoționale, a diluării și atrofizării morale a individului. O închisoare rece și întunecată în care omul intră de bună voie, ușor împins de la spate, manipulat politic și educațional. Crescut într-o religie a omului mort. O omului gol și mut.

Autor: Cristian Pascu

Sursa: Averea Bisericii

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • Acest articol se vrea o justificare a atitudinii antiromânesti a actualei conduceri BOR. Ce a făcut pentru țară, pentru popor actualul patriarh, Popa Trafalet? S-a prea”iubit” cu politicul in folosul său sial acelor nomeclaturisti ai regimului comunist acre au inteles la timp că regimul comunist nu va rezisa si s-au retras in BOR devenind călugări, preoți, arhierei.