C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Tehnocrații au reintrodus, pe ușa din dos, SRI în anchete penale, pe ultima sută de metri a mandatului

O Hotărâre de Guvern, adoptată de Cabinetul Dacian Cioloș, la patru zile de la alegerile parlamentare de anul trecut, reintroduce, indirect, Serviciul Român de Informații în unele anchete penale care nu privesc infracțiuni care țin de siguranța națională.
bilant_mai_48877300

Este vorba despre completarea listei autorităților publice care au acces la Sistemul Informatic Național de Semnalizări, prin introducerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală în rândul acestor instituții cu drept de a consulta sau de a furniza informații din sau către această bază de date. Este de notorietate faptul că, începând cu anul 2014, foarte mulți ofițeri SRI au fost detașați, prin ordin de serviciu, la Agenția Națională de Administrare Fiscală, având rolul de a garanta organelor fiscale accesul la informațiile Serviciului Român de Informații, de a accesa bazele de date ale Fiscului, precum și de a stabili zonele de risc.

În data de 15 decembrie 2016, Cabinetul tehnocrat, prin semnătura premierului Dacian Cioloș, a ministrului de Interne, Dragoș Tudorache, a ministrului Finanţelor, Anca Dragu, și a ministrului de Externe, Lazăr Comănescu, a adoptat Hotărârea de Guvern nr. 946/2016 de modificare a HG 966/2010 privind dreptul de acces al autorităților publice române la Sistemul Informatic Național de Semnalizări (SINS). Noul act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea I-a, cu numărul 1.025 din data de 20 decembrie 2016, la nouă zile de la consumarea alegerilor parlamentare.

Potrivit acestei HG, vechiul text referitor la instituțiile care au acces la bazele de date ale SINS se modifică, prin introducerea pe listă a două noi instituții publice. Este vorba despre Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor, cu tot cu serviciile comunitare regim permise și înmatriculare a vehiculelor, pe de o parte, precum și despre Agenţia Națională de Administrare Fiscală (ANAF), inclusiv a Direcției Generale a Vămilor, pe de altă parte.

Până la adoptarea acestui act normativ, aveau acces la baza de date a Sistemului Informatic Național de Semnalizări Poliția Română, Poliția de Frontieră, Jandarmeria Română, Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Generală de Pașapoarte, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției și Instanțele Judecătorești, precum și Ministerul Public (Parchetul General, DIICOT, DNA, parchetele de pe lângă curți de apel sau de pe lângă tribunale).

ANAF, introdusă pe lista autorităţilor competente să acceseze baza de date

Odată cu introducerea ANAF și a Direcției Regim Permise pe lista entităților care pot accesa această bază de date, Guvernul Cioloș a modificat și Anexa 1, care face parte integrantă din HG 946/2016, referitoare la categoriile de semnalizări și tranzacțiile la care au acces autorităţile publice menționate în acest act normativ.

Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală va avea dreptul, pe de o parte, atât de a introduce date în Sistemul Informatic Național de Semnalizări din bazele de date proprii, modificarea și ștergerea acestor date, cât și consultarea lor, în scopul modificării sau ștergerii, și, pe de altă parte, să consulte și să extragă datele cuprinse în semnalizările introduse în această bază de date.

Ce informații are dreptul ANAF să acceseze sau să introducă în baza de date SINS? Fiscul poate, începând cu 20 decembrie 2016, să consulte semnalizările cu privire la persoanele sau bunurile în scopul efectuării de controale discrete. De asemenea, ANAF poate consulta semnalizări privind bunurile controlate pentru a fi confiscate sau folosite ca probă în cursul procedurilor penale – cum ar fi autovehiculele cu o capacitate cilindrică de peste 50 de centimetri cubi, ambarcațiuni și aeronave, remorci cu o greutate de peste 750 de kilograme fără încărcătură, caravane, echipamente industriale, motoare exterioare și containere. De asemenea, ANAF mai are acces la bazele de date privind documente oficiale în alb care au fost pierdute sau notificate autorităţilor emitente ca fiind furate din străinătate, sau la documente de identitate eliberate, de tipul pașapoartelor, cărților de identitate, permiselor de conducere, documentelor care atestă sediul respectiv, reședința pe teritoriul României și documentelor de călătorie furate sau însuşite ilegal, precum și a celor anulate sau notificate autorităților emitente ca fiind furate în străinătate.

O altă categorie de date înscrise în SINS la care ANAF are acces prin acest HG sunt certificatele de înmatriculare a vehiculelor care au fost furate sau utilizate în mod fraudulos, dar și să consulte sau să furnizeze SINS date referitoare la documentele de înmatriculare a vehiculelor care au fost pierdute sau anulate.

Datele la care are acces: arme de foc, bancnote, valori mobiliare și cărți de credit

Pentru toate informațiile de mai sus este permis, prin Hotărârea de Guvern nr. 946/15 decembrie 2016, accesul atât al ANAF, cât și al Direcției Regim Permise și Înmaricularea Vehiculelor. Fiscul, însă, a primit acces și la alte tipuri de informații existente în bazele de date ale Sistemului Informatic Național de Semnalizări. Aceste informații vizează armele de foc, bancnotele, valorile mobiliare și mijloacele de plată cum ar fi cecurile, cărțile de credit, obligațiunile sau acțiunile care au fost furate, însușite ilegal, pierdute sau anulate.

Sistemul Informatic Național de Semnalizări a fost înființat prin Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea și funcționarea SINS și participarea României la Sistemul de Informații Schengen. Prin această lege, s-a înființat SINS, desemnat să asigure posibilitatea pentru autoritățile naționale competente ca, prin intermediul unei proceduri autorizate, să efectueze tranzacții cu privire la semnalizările pe care le conține sistemul.

Ministerul de Interne, prin Centrul Național SINS, este responsabil cu implementarea, funcționarea, întreținerea și securitatea Sistemului Național Informatic al Semnalizărilor, precum și cu asigurarea accesului autorităților naționale competente în baza de date a SINS.

Tot în 2010, Guvernul Boc a adoptat Hotărârea de Guvern nr. 966/21 ianuarie 2010, prin care au fost stabilite drepturile de acces ale autoritățile publice naționale la acest sistem, autorități din care nu făcea, însă, parte Agenția Națională de Administrare Fiscală. La fel cum nici Serviciul Român de Informații nu se afla, nici în 2010, nici în 2016, pe lista autorităților naționale competente să acceseze baza de date SINS sau să introducă informații în această bază de date, potrivit legii.

SRI, detașat cu ordin de serviciu la Fisc

În anii precedenți, presa centrală a relatat despre faptul că, în timpul mandatului de președinte al lui Traian Băsescu, a fost adoptată o Hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării prin  care s-a dispus ca un număr de ofițeri ai Serviciului Român de Informații să fie detașaţi la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Detașările au avut loc la vedere, prin ordin de serviciu. O parte dintre ofițerii SRI detașați au ajuns la structurile centrale și locale ale Direcției Generale Antifraudă. Însuși Traian Băsescu a recunoscut faptul că au fost detașați, într-o primă fază, la ANAF, 50 de ofițeri SRI. Aceștia aveau rolul de a garanta inspectorilor ANAF accesul la informațiile specifice ale Serviciului Român de Informații. Însă, tot prin această detașare, ofițerii de informații au primit acces la baza de date a ANAF, urmau să stabilească zonele de risc și mențineau, la vremea respectivă, legătura dintre SRI, ANAF, dar și alte structuri ale statului.

Aceleași detașări mai aveau drept scop, la nivel local, dar și regional, menținerea unei legături și coordonări a DNA cu SRI și ANAF.

Ulterior, în timpul guvernării Ponta, peste 150 de ofițeri ai Serviciului Român de Informații au fost detașați la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Tot atunci, un număr de procurori din Parchetul General au fost, de asemenea, detașați la Fisc.

În primăvara anului trecut, prin inițiativa fostului ministru al Justiției, Raluca Prună, Guvernul a modificat, prin ordonanță de urgenţă, mai multe articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală, declarate neconstituționale prin decizii definitive și general obligatorii ale Curţii Constituționale. Una dintre prevederile CCR viza faptul că este neconstituțională implicarea SRI în anchetele penale instrumentate de DNA sau de alte unități de parchet, inclusiv prin supraveghere tehnică. Modificările aduse celor două coduri, ca urmare a deciziilor CCR, au scos, practic, SRI din dosarele penale, altele decât acelea care vizează infracțiuni de terorism sau de siguranță natională.

SINS conține informații cu privire la fapte penale care nu țin de siguranța națională

Prin introducerea pe lista autorităților naționale competente să acceseze baza de date a Sistemului Informatic Național de Semnalizări a Agenției Naționale de Administrare Fiscală se reasigură, practic, accesul SRI la date și informații care nu au legătură cu fapte ce pot intra sub incidența legii penale și care nu au legătură cu infracțiunile care țin de securitatea națională. La fel cum aceeași introducere a ANAF pe lista cu pricina permite ofițerilor SRI detașati la autoritatea fiscală să furnizeze date și informații care nu au legătură cu securitatea națională și care pot fi utilizate ca mijloace de probă în procesele penale.

Asta, deoarece Sistemul Informatic Național de Semnalizări funcționează, potrivit legii, în domeniile controlului trecerii frontierei de stat, al respectării regimului vamal, al eliberării vizelor și al permiselor de ședere, precum și al celorlalte controale și activități specifice efectuate de organele de poliţie sau de alte autorităţi, în scopul asigurării ordinii și liniștii publice.

Legea stipulează, în anexele sale, ce persoane riscă să aibă datele introduse în SINS. O primă categorie vizează persoanele care fac obiectul unor proceduri de extrădare sau de predare în baza unui mandat european de arestare. Mai sunt vizați străinii împotriva cărora s-a dispus măsura nepermiterii intrării sau ieșirii din țară sau cei împotriva cărora s-a dispus măsura expulzării, returnării sau împotriva cărora a fost dispusă o măsură de îndepărtare de pe teritoriul României.

De asemenea, în bazele de date SINS se introduc informații cu privire la persoanele dispărute sau care, în interesul propriei protecții ori pentru prevenirea unor amenințări, trebuie plasate în mod provizoriu într-un loc sigur, la cererea autorităților competente sau a autorităților judiciare competente. Același lucru se întâmplă în cazul persoanelor citate pentru a se prezenta în fața autorităților judiciare, în cadrul unor proceduri penale care antrenează răspunderea cu privire la fapte pentru care au fost urmărite, în scopul comunicării locului unde își au reședința sau domiciliul.

Nu în ultimul rând, mai este vorba despre persoanele cărora trebuie să li se comunice o hotărâre penală ori o cerere de a se prezenta pentru a executa o pedeapsă privativă de libertate, informații despre aceștia fiind introduse în baza de date SINS la cererea autorităților judiciare competente.

Baza de date SINS, în care ANAF poate introduce informații sau, dimpotrivă, din care poate extrage date, conține elemente care țin de dosare penale în care sunt anchetate infracțiuni de drept comun sau informații despre străini care se află pe teritoriul României.

Peste 150 de ofițeri SRI au fost detașați, în ultimii ani, la ANAF. Prin HG 946/2016, aceștia pot introduce în baza de date SINS informații care, ulterior, sunt preluate de DNA sau de Poliție, pentru a le folosi în dosarele penale pe care le instrumentează.

Sursa: Jurnalul.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss