C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Summitul G20 decide soarta eurozonei

Ţările emergente din Asia şi America Latină ar putea cere mai multă putere economică globală la summitul G20, care începe vineri, la Cannes, dacă vor veni cu oferte de ajutor pentru Europa.

Detaliile participării economiilor emergente la fondul de salvare al eurozonei ar putea fi decise la summitul G20 care se desfăşoară la Cannes (Franţa), pe 3 şi 4 noiembrie, şi unde implementarea unui nou plan pentru eurozonă va fi probabil principalul subiect.

Acordul de ajutor convenit de liderii UE săptămâna trecută depinde de participarea Chinei în special, dar şi a Rusiei, Braziliei, Indiei şi Africii de Sud (aşa-numitele BRICS) pentru contribuţiile la fondul de salvare a UE.

În prezent se discută posibilitatea ca FMI să supravegheze operaţiunile realizate prin fondul european de salvare, deoarece potenţialii creditori se tem că ar putea avea soarta băncilor care se văd obligate să şteargă jumătate din valoarea nominală a obligaţiunilor Greciei, transmite AFP.

China „nu poate vindeca” Europa

Viceministrul de Finanţe chinez, Zhu Guangyao, a spus că investiţiile în fondul de salvare european nu sunt în prezent pe agenda Chinei, potrivit „The Guardian”. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, au îndemnat liderii G20 să folosească summitul G20 pentru  a încerca să rezolve criza datoriilor.

Agenţia oficială de presă a Chinei, Xinhua , care comunică de obicei politica Partidului Comunist, a transmis ieri că Europa trebuie să-şi rezolve singură problemele. “China nu poate avea nici rolul de salvator al europenilor şi nici nu poate avea un tratament pentru pentru boala Europei”,  transmite Xinhua.

Liderii europeni sunt presaţi să furnizeze mai multe detalii despre termenii propunerilor de refinanţare formulate săptămâna trecută, care ar trebui să reducă datoria Greciei cu 50%, şi să asigure o recapitalizare a băncilor eurozonei. Charles Dallara, directorul Institutului de Finanţe Internaţionale şi negociatorul-şef al obligaţiunilor Greciei, a declarat că este „foarte optimist în privinţa faptului că peste 90% din deţinătorii obligaţiunilor vor participa la acest acord”.

Schimbare de putere

Cele cinci ţări ale BRICS au insistat deja pentru mai multă putere la FMI, care este dominat de SUA, Europa şi Japonia. Răspunsul a fost un plan de creştere treptată a contribuţiilor lor financiare şi a drepturilor de vot. Dar cum economiile americană, europeană şi japoneză sunt în dificultate, vremea BRICS ar putea sosi mai devreme decât era prognozat.

„FMI trebuie să se reformeze serios şi să permită o schimbare de putere dinspre ţările europene, care sunt suprareprezentate, către economiile pieţei emergente, a declarat Bessma Momani, specialist în FMI la Universitatea canadiană Waterloo. Speranţele Germaniei privind reglementarea pieţei la G20 nu vor fi probabil îndeplinite, a declarat pentru AFP un oficial german de rang înalt. Germania ar vrea ca fondurile de hedging să fie reglementate asemănător sistemului bancar şi ar dori introducerea unei taxe pe tranzacţiile bancare.

Tulburări sociale iminente

Criza eurozonei ar putea duce la o recesiune lungă de un deceniu şi la revolte sociale, a avertizat Organizaţia Internaţională a Muncii, potrivit presei germane. „Următoarele câteva luni vor fi decisive pentru evitarea scăderii dramatice a numărului de angajaţi şi a unei creşteri a tulburărilor sociale”, susţine  OIM. Cel mai mare risc de revolte există în Grecia, Portugalia, Spania, Estonia, Franţa, Slovenia şi  Irlanda, potrivit OIM.

“FMI trebuie să se reformeze şi să permită o schimbare de putere dinspre ţările europene către economiile pieţei emergente.”
Bessma Momani specialist la Universitatea canadiană Waterloo

Marea Britanie renunţă la austeritate

Coaliţia aflată la guvernare în Marea Britanie, condusă de premierul conservator David Cameron, a anunţat 100 de proiecte în valoare de 1 miliard de lire pentru a da un impuls economiei.  Acest lucru marchează o renunţare la politica de austeritate, impusă peste tot în UE şi adoptarea unei strategii diferite. De altfel, nu este singurul mod în care Londra se îndepărtează de UE.

Intenţia premierului Cameron de a „repatria” multe dintre puterile de decizie care au fost cedate Uniunii Europene a creat un scandal în coaliţia de guvernare. Aliaţii conservatorilor, liberal-democraţii proeuropeni conduşi de vicepremierul Nick Clegg, au criticat această iniţiativă, spunând că ţara „se va retrage la marginea Europei”, ceea ce va crea un „dezsastru economic”. Un sondaj recent arată însă că aproape toţi membrii Partidului Conservator   sunt de acord cu repatrierea puterilor. Un sondaj comandat de “Daily Mail” în rândul conservatorilor arată că 97% dintre aceştia doresc redefinirea relaţiei dintre Marea Britanie şi UE.

Guvernul creează 35.000 de joburi

Premierul Cameron a declarat că mesajul său la G20 va fi că „politicile egoiste, care-i pot afecta pe alţii, nu ajută pe nimeni”. El spune că Marea Britanie trebuie să-şi mărească competitivitatea. Premierul adjunct, Nick Clegg, a anunţat ieri crearea prin aceste proiecte a circa 35.000 de joburi. Două dintre ele se referă la construcţia unor centrale electrice, care vor crea 1.000 de joburi.  De aceste investiţii vor beneficia companii din toate sectoarele, potrivit unor surse guvernamentale. Economiştii se aşteaptă la o creştere a PIB-ului cu 0,3% între iulie şi septembrie, faţă de numai 0,1% în trimestrul anterior.

1 miliard de lire va fi investiţi în proiecte de infrastructură.

Propunerile Uniunii Europene pentru G20

Uniunea Europeană va pune pe masa discuţiilor G20 un plan de acţiune care se concentrează pe creşterea economică, stabilitatea economică globală şi reducerea dezechilibrelor macroeconomice. „Venim cu decizii foarte puternice şi foarte clare privind măsurile luate la ultimul Consiliu European din 26 octombrie”, a comunicat luni Comisia Europeană, într-o scrisoare trimisă tuturor participanţilor la summit şi semnată de preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso şi de cel al Consiliului, Herman van Rompuy.

Unul dintre punctele cele mai aprinse la summitul G20 va fi controversata taxă pe tranzacţii financiare. Comisia Europeană  a propus încă de luna trecută crearea unei taxe pentru tranzacţii financiare la nivelul UE, care ar genera venituri anuale de 57 de miliarde de euro. „Este o chestiune de echitate”, a spus preşedintele Barroso. „A venit timpul ca sectorul financiar să aducă o contribuţie societăţii care l-a ajutat.” În ciuda sprijinului din Germania şi Franţa, ideea atrage critici acerbe din partea britanicilor şi a partenerilor internaţionali ai UE.

„În pofida acestor divergenţe, Van Rompuy şi Barroso se vor duce la Cannes cu un mesaj puternic în privinţa taxei pe tranzacţii financiare şi vor sprijini continuarea discuţiilor şi progresul pe această temă,” a spus Comisia. Van Rompuy şi Barroso au fost susţinuţi luni şi de ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schäuble, care a declarat, pentru “Financial Times”, că UE trebuie să joace rolul de lider în introducerea taxei pe tranzacţii financiare la nivel global, pentru a înlătura comerţul speculativ.

Nevoia de a dezvolta comerţul

Comisia a mai anunţat că discursul UE la Cannes se va concentra pe nevoia de a dezvolta comerţul, acesta fiind instrumentul care dă cele mai bune rezultate în eforturile de a aduce din nou creştere economică. În scrisoarea adresată partenerilor G20, Van Rompuy şi Barroso critică lipsa unui acord în privinţa agendei de dezvoltare de la Doha, iniţiată acum zece ani în capitala Qatar-ului pentru a reduce barierele privind comerţul în întreaga lume. „Este clar că runda de negociere Doha nu se va finaliza în 2011, lucru care ne privează de la creştere economică la nivel global şi care încurajează măsurile protecţioniste”, au scris cei doi.

Dintre toţi membrii G20, UE importă şi exportă cele mai multe produse, conform unei analize publicate luni de Comisia Europeană. În 2010, UE a exportat produse şi servicii comerciale în valoare de aproape 400 de miliarde de euro numai în Statele Unite şi a importat din aceeaşi ţară bunuri în valoare de 301 miliarde de euro.

Statele au G20, mediul de afaceri are B20

Summitul G20 va include şi o întâlnire a celor mai importanţi oameni de afaceri din lume, aşa-numita B20. Şefa confederaţiei afacerilor din Franţa, Laurence Parisot, a declarat ieri, pentru „Financial Times”, că discuţiile B20 vor încerca să ajungă la o soluţie pentru protecţionismul tot mai pronunţat al unor guverne şi creşterea popularităţii partidelor de extremă dreapta în lume.

Este foarte periculos pentru afaceri, pentru economie şi pentru democraţie dacă aceste ţări nu sunt în stare să găsească un mod comun de soluţionare, a spus Parisot. UE va prezenta în planul său de acţiune de la Cannes ultimele directive ale CE privind monitorizarea mai strictă a seriviciilor financiare. Spre exemplu, liderii UE vor încerca să obţină un acord global privind modul de comercializare a instrumentelor financiare derivate, mai ales ale contractelor individuale extrabursiere.

Conform acordului dintre miniştrii de finanţe ai UE, comerţul cu instrumente derivate va fi posibil doar dacă va fi aprobat de o parte terţă, printr-un sistem centralizat, reducând astfel riscul ca unul dintre participanţii contractului să fie afectat în cazul în care celălalt intră în incapacitate de plată. Comisarul pentru piaţă internă Michel Barnier a numit acest acord “un pas foarte important înainte de următoarea întâlnire a G20″. „Eşecul Lehman Brothers din septembrie 2008, evenimentul care a stat la baza crizei financiare, ar trebui să ne aducă aminte de marile prăpăstii ale acestui sector. Companiile au suferit pentru că nu exista suficientă transparenţă în ceea ce priveşte costurile”, a spus Barnier.

Cum răspund bogaţii revoltelor celor săraci

Revoltele antiausteritate şi anticapitalism, precum cele ale indignaţilor spanioli, ale americanilor de pe Wall Street şi ale grecilor au fost auzite de liderii celor mai bogate 20 de economii din lume. Printre alte puncte-cheie de pe agenda G20, preşedinţii instituţiilor UE vor propune stabilirea creării de locuri de muncă şi reducerea sărăciei ca priorităţi care se află în centrul coordonării politicilor economice globale.
„Nu va fi uşor, în afaceri mulţi sunt reticenţi când vine vorba despre soluţionarea problemelor sociale, dar pe de altă parte toată lumea este de aceeaşi părere, că avem o mare problemă”, a mai spus Laurence Parisot.

„Vom pune în aplicare aceste măsuri în mod riguros şi în timp util, şi suntem încrezători că ele vor contribui la soluţionarea rapidă a crizei”, au mai spus Van Rompuy şi Barroso în scrisoarea lor, cerând partenerilor G20 să arate un „spirit colectiv” şi să ajungă la o soluţie comună într-un spirit de solidaritate, pentru a ajuta la restabilirea încrederii la nivel mondial.

Sistem monetar mai flexibil

Jose Manuel Barroso şi Herman Van Rompuy vor profita de ocazia summitului G20 de la Cannes (3-4 noiembrie 2011) pentru a reitera propunerile lor prezentate deja în mod repetat la nivel UE privind o monitorizare economică mai strictă. Aceştia vor propune un sistem monetar internaţional mai flexibil, care va implica şi o supraveghere mai puternică din partea Fondului Monetar Internaţional.

La summitul european din 26 octombrie, numit de analişti “un summit istoric pentru UE şi moneda euro”, liderii zonei euro au propus un pachet de măsuri pentru a combate criza datoriilor suverane şi a preveni răspândirea sa pe restul continentului. Deciziile summitului european au avut un răspuns pozitiv din partea pieţelor financiare, însă au fost criticate pentru lipsa de detalii privind modul de implementare. Liderii au convenit asupra unui plan de recapitalizare a băncilor europene, asumării din partea investitorilor privaţi a unei pierderi de 50% din valoarea obligaţiunilor deţinătoare de datorii greceşti şi măririi capacităţii fondului de salvare european, numit şi Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară.

Autor: Ana-Maria Vieru,Ana Maria Tolbaru (Bruxelles)
sursA: adevarul.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss