C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Din “Succesurile” Europei conduse de Barroso: Șomajul masiv al tinerilor, copii săraci, disparități mari între statele membre UE

"Realizările" Europei conduse de BarrosoBarroso a fost în Statele Unite. Acolo a lăudat excelentele relații economice între SUA și UE. Pentru a fi mai convingător, Barroso a oferit cifre și date.

Studenții de la Princeton University, în fața cărora președintele Comisiei Europene și-a ținut triumfalist expunerea, au aflat că totalul investițiilor americane în Uniunea Europeană este de trei ori mai mare decât în întreaga Asie. În replică, investițiile Uniunii Europene în Statele Unite nu se lasă nici ele mai prejos. Sunt, zice Barroso, de opt ori mai mari decât totalul investițiilor europene în India și China luate la un loc. Știați că firmele americane investesc mai mult în Belgia, o țară cu doar zece milioane de suflete, decât în China sau India? Dacă nu, vă lămurește imediat politicianul portughez. Tot el a dezvăluit că investițiile americane în Brazilia, China și India la un loc sunt mai puțin de jumătate din totalul celor care curg numai spre Olanda luată separat. Barroso a perorat despre beneficiile reciproc avantajoase ale relațiilor economice transatlantice. Dar acestea au fost avantajoase doar pentru unii poate, aflați de o parte sau alta a Atlanticului. Pentru interese private și persoane private (unele din ele profitând de înalte funcții publice oficiale pe care le ocupă temporar, dar profitabil).

Din America ne-am procopsit cu o criză financiară venită direct de pe Wall Street în 2008 cu dedicație pentru Europa. Criza venită de cealaltă parte a Atlanticului a găsit o zonă euro – sub îndrumarea lui Barroso – deja plină de tumori ale datoriilor suverane. A găsit o Germanie care, înainte de convergența crizelor în Uniunea Europeană, o durea în cot dacă ea însăși, sau vreun alt stat din zona euro, depășește deficitul bugetar peste limita de 3%. Acum, aceeași limită a devenit, prin presiunile și ofuscările ipocrite și repetate ale unei Germanii merkelizate, cică «regula de aur» a noului tratat fiscal. Acum speculatori americani pe marginea crizei din Europa anunță pentru frații lor europeni apocalipsa. De abia așteaptă să vadă distrugerea euro, dezmembrarea Uniunii Europene. Este mai puțin important dacă predicțiile lor sunt baloane de testare sau nu. Realitatea arată însă dramatic: perspectivele de creștere în zona euro pentru anii următori sunt zero barat, sistemele sociale aproape paralizate, populația Europei îmbătrânește, bugetele de cercetare și dezvoltare scad vertiginos, indici de piață se prăbușesc. Toate denotă că Europa se află pe panta declinului.

În timp ce Barroso îi ilumina pe studenții americani cât de necesari ne suntem unii altora (SUA și UE) și ce performanțe economice avem împreună, acasă, în spațiul comunitar se trăgea linia. Se făceau deconturile. Principalele constatări ale unui buletin trimestrial al Comisiei Europene pentru 2012 sună de-a dreptul deprimant. Șomajul în Uniunea Europeană se află într-o continuă creștere, afectând peste 25 de milioane de europeni. Atingând peste 10% la nivelul UE, rata șomajului a crescut în 17 state membre. Disparitățile s-au adâncit din nou între cele mai performante state membre ale UE, pe de o parte, și țările „periferice”, pe de altă parte. Situația financiară a gospodăriilor s-a deteriorat. Gradul de sărăcie în rândul copiilor a crescut. Șomajul în rândul tinerilor a atins un nivel dramatic – în unele state membre s-au înregistrat rate ale șomajului de peste 25%. În Uniunea Europeană, crește numărul de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Pe lângă șomeri, există aproximativ 8,6 milioane de lucrători cu normă redusă – în principal femei – și peste 10 milioane de persoane care se află într-o zonă gri situată între inactivitate și șomaj – sunt cei care au renunțat definitiv la căutarea unui loc de muncă.

Fanfaronada lui Barroso în fața studențimii americane ar fi fost doar penibilă, dacă ea ar fi venit doar de la un fost maoist convertit la doctrina ultraliberalismului american. Dar, pentru că ea vine chiar din gura președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, este o dovadă de maximă perversitate. Dezastrul economic venit acum câțiva ani din Statele Unite în Europa a fost amplificat prin gestionarea dezastruoasă a lui Barroso și Van Rompuy, doi exponenți ai austerității și ai capitalismului tăind în carne vie. Bruxelles-ul lui Barroso a reprezentat timp de ani de zile o adevărată platformă a băncii Goldmann Sachs în Europa, cea care a provocat criza financiară.

Ca să acopere responsabilitatea proastei gestionări a Comisie Europene, Barroso a venit cu soluții scoase ca iepurii din joben. Așa a apărut ideea unei uniuni bancare sub brațul de fier al unei bănci centrale. Vrea ca statele membre din UE să acorde noi puteri Băncii Centrale Europene, adică puteri pentru a controla peste șase mii de bănci din Europa, inclusiv dreptul de a le retrage licența. Problema este că Banca Centrală Europeană este cea mai îndatorată bancă din lume. Să o chemi ca, prin măsuri chiar punitive, să salveze zona euro, este ca și cum ai chema piromanii să gestioneze hectarele pe care s-a extins focul.

George Bogdan
sursa: cotidianul.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss