C O N T R A P R O P A G A N D Ă

SPP devine oficial serviciu secret și primește facilități economice. Secrete, firește. Decizia s-a făcut cu încălcarea Constituției și cu girul Președinției

2782920-mediafax-foto-andrei-pungovschiSPP, promovat oficial la rang de serviciu secret cu avizul CSAT, prin Ordonanță de urgență. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 43/2015, Serviciul de Protecţie şi Pază a primit statut de serviciu secret prin următoarea modificare a articolului 31 a legii sale de organizare:“Activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază constituie secret de stat”Iniţial, legea trecea în categoria secretului de stat doar activitatea operativă a SPP.

Ca orice lege care are referire la siguranţa naţională, proiectul a fost supus discuţiei prealabile a CSAT. Potrivit preşedintelui Iohannis, CSAT a avizat textul ordonanţei de urgenţă. Avizul, emis pe data de 8 octombrie, poartă semnăturile preşedintelui şi vicepreşedintelui CSAT (Klaus Iohannis şi Victor Ponta), a celor 10 membri CSAT şi a secretarului Consiliului.

(Descărcaţi AICI avizul CSAT)

Marea problemă a Ordonanței: Ininițiatorul. Cine ar fi putut să o facă

La conferinţa de presă organizată pe 26 octombrie la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohanis a vorbit despre relaţia cu Victor Ponta şi despre situaţia lui Gabriel Oprea. Pe lângă aceste subiecte, şeful statului a fost întrebat şi de ordonanţa SPP.

La întrebarea “de ce SPP trebuie să asigure protecţia şefilor de partide?”, preşedintele Iohannis a răspuns: “întrebaţi iniţiatorul”.

Din Nota de fundamentare a ordonanţei reiese că iniţiatorul modificărilor privind organizarea şi funcţionarea SPP este chiar serviciul condus în ultimii 10 ani de generalul doctor Lucian Pahonţu, (vezi facsimilul de mai jos). NFConstituţia României are un întreg articol (74) referitor la iniţiativa legislativă. Prevederile acestui articol sunt:

  • Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
  • Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
  • Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
  • Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
  • Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.

De semnalat: nimeni din CSAT nu a observat că un serviciu secret nu are drept de iniţiativă legislativă.

Cum se ascunde o lege în spatele titlului

Ordonanţa de Urgenţă 43/2015, un nou exemplu de act cu efecte legislative multiple, a fost publicată în Monitorul  Oficial din data de 21 octombrie, la şapte zile după adoptarea ei în Guvern.

Modificările la legea SPP au fost ascunse sub titlul „Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.

Iniţial, cum această ordonanţă a apărut la o zi după accidentul tragic petrecut în coloana oficială a vicepremierului Oprea, mediul online a suspectat o tentativă de muşamalizare a cazului. A fost o pistă falsă.

Presa s-a concentat apoi pe modificarea care permite preşedinţilor de partide, la cerere, să beneficieze de escorta SPP.

Trecând peste problemele de constituţionalitate, două aspecte de semnalat aici :

  • Ordonanţa prevede: „cu aprobarea CSAT, SPP poate asigura protecţie unor demnitari şi foşti preşedinţi, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (2), precum şi altor persoane, la cererea acestora”. Din caracterul vag al prevederii rezultă că, teoretic, oricine are „trecere” în CSAT poate beneficia de serviciile SPP
  • Ordonanţa nu prevede nimic legat de decontarea acestui tip de servicii, fiind deci de presupus că acest gen de activităţi vor putea fi finanţate prin bugetul de stat

Facilităţi economice acordate SPP

O altă modificare trecută cu vederea- potrivit ordonanţei 43, SPP capătă un relativ statut economic.

  • La art.19 din legea de organizare a SPP se adaugă următorul alineat: „SPP poate beneficia, potrivit reglementărilor în vigoare, la activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare în domeniul securităţii, în cadrul programelor finanţate şi cofinanţate de către Comisia Europeană, de fonduri structurale, fonduri naţionale sau alte mecanisme financiare, în cadrul unor consorţii cu participare internaţională, sau ca unic aplicant.
  • La art. 22 din Legea de organizare se adaugă o nouă literă, cu următorul cuprins:„(SPP) planifică, derulază şi implementează proiecte finanţate şi cofinanţate din fonduri europene, naţionale sau alte mecanisme financiare, cu parteneri interni şi externi sau prin alte modalităţi prevăzute de lege.”

E de la sine înțeles că atât finanțările, cât și modul de folosire a acestora, cât și activitățile economice aferente nu vor putea fi făcute publice sau cerute de autoritățile judiciare, odată ce întreaga activitate a SPP a fost trecută prin lege la secret.

România serviciilor implicate

Dacă sunt multe sau puţine serviciile secrete româneşti, doar pătura subţire a decidenţilor reali cunoaşte. Problema e că aceste servicii manifestă tendinţe nefireşti.

De exemplu, spre deosebire de ţări ca SUA sau Marea Britanie, România are un număr secret de agenţi secreţi.

Pe site-ul oficial al FBI (echivalent american al SRI) sau al MI 5 (echivalentul britanic) găseşti numărul angajaţilor sau anunţuri de angajare. Acest tip de informaţie lipseşte de pe pagina SRI.

Pe fondul intensificării luptei anti-corupţie, implicarea SRI alături de DNA a fost privită drept lucru normal. Problema e că, în iunie 2015, generalului Daniel Dumbravă afirma senin că instanţele de judecată sunt un “câmp tactic” pentru Serviciul Român de Informaţii. O afirmaţie de maximă gravitate, expediată fără urmări de CSM şi de CSAT.

Sub mandatul lui George Maior, dar şi după, SRI s-a implicat activ în impunerea legislaţiei „Big Brother”, până în punctul în care reprezentanţi ai Curţii Constituţionale au reclamat presiuni din partea serviciilor secrete. A fost o altă acuzaţie rămasă fără urmări. Iar legea privind retenţia datelor, scrisă practic de serviciul condus astăzi de Eduard Hellvig dar asumată formal de preşedinţii partidelor parlamentare, a fost adoptată în regim de urgenţă.

Semne de întrebare ridică şi retragerea lui Teodor Meleşcanu din fruntea SIE şi plasarea lui în postul de ministru de Externe cu unica misiune de a gestiona, în 2014, finalul procesului electoral vizând alegerea preşedintelui.

La fel, şi soarta care le-a zâmbit diverşilor intermediari din afacerea Microsoft.

Din 21 octombrie, SPP, cu activitate generală încadrată la “Secret de Stat”, poate să desfăşoare diverse activităţi economice şi poate apela inclusiv „fonduri naţionale sau alte mecanisme financiare”.

Greu de presupus ce va conţine un dosar de finanţare întocmit de SPP, în afară de suma solicitată şi o ştampilă „Secret de Stat” pusă pe o coală albă.

Autor: Victor Bratu

Sursa: Curs de guvernare

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss