C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Sorin Faur: ”România #externalizată”

A externaliza. Asta e soluția panaceică atunci cînd nu te pricepi, cînd ți-e lene, cînd nu vrei, cînd nu poți căci nu te duce mintea sau cînd n-ai chef să faci, deci să răspunzi de ceva de care ai mare nevoie.



De pildă, progresismul globalist și-a externalizat Rusiei lui Putin eșecurile. Nu numai pe acelea, însă în special pe cele electorale. Nu lipsa de viziune sau de credibilitate, nu ticăloșia flagrantă sau ruperea comică de realitate sînt de vină pentru pierderea alegerilor ba în America, ba prin Europa. Nu. De vină este propaganda lui Vladimir Vladimirovici, acest Dragnia cu incinte locative nițel mai semețe, totuși, decît aia de pe două străzi din Alexandria. Nu-i mai comod așa?

De succese ne ocupăm și răspundem noi. De eșecuri se ocupă și răspunde Putin. Faptul că această strategie de curci cu apucături de struț a transformat un spion kgb într-un soi nedesenat de supermen plurigalactic nu tulbură prea tare creierașele găinărești care practică îndîrjite acest narativ confortabil. Firesc. Găina crede cu sinceritate că e noapte cînd i-ai stins becul.

În frumoasa noastră patrie, regimul Băsescu a reușit performanța externalizării întregii răspunderi politice, legislative și administrative la Curtea Constituțională. Sîntem singura țară semicanalizată unde parlamentul e tricametal, cîtă vreme sub regimul Iohannis externalizatul arbitraj al CCR nu doar că a continuat glorios, ci s-a și mecanizat. E sistematic, precis, exact. E fix ca ceasul cu cuc cu care și-a cîștigat Iohannis mandatul. Absolut tot ce iese din Parlament se exportă pentru aviz conform la CCR, care se ocupă de orice, nu doar de legiferare. Se ocupă, deci răspunde inclusiv de evacuarea din funcții a unor sfinți martiri cum fu Kovesi Laura. Și cum nu fu și Lazăr Augustin, deoarece răspunderea pentru evacuarea acestuia de pe soclul instituțional nu s-a mai apucat să se externalizeze la CCR. Căci s-a fost lene sau nevoință la Tudorel. Și mai ales nu s-a vrut la Klaus ca un luptător anticomunist de talia lui Gusti să nu iasă la pensie așa cum se cuvine și cum a binemeritat de la români, maghiari Germani și de alte naționalități pașnic conlocuitoare (această evaluare e avizată GDS și certificată Humanitas). Mai mult, la 26 mai, referendumul solicită, între altele, stampilanților să lărgească numeric capacitatea de externalizare legislativă spre CCR. Asta va atrage maxim lumea la urne. Oferta e realmente irezistibilă. Delicioasă. De nerefuzat. Potrivit unor surse, sînt deja cetățeni bălind leșinați de poftă lîngă gardul secției neamenajate încă de votare.

În fine, instituția internă proaspăt intrată în ticul externalizării este ÎCCJ. Instanța juridică națională supremă își externalizează capacitatea intelectuală și decizională Curții de Justiție a Uniunii Europene. Sub președinția rătăcitoarei onirice Tarcea Cristina, cea care regretă cu voce tare că România a ratificat Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, Înalta Curte de Casație și Justiție solicită CJUE s-o ajute și să-i spuie dacă Curtea Constituțională a României are sau nu dreptul să stabilească dacă ÎCCJ trebuie sau nu să respecte o lege constituțională în vigoare. Ultima speță în care s-a comis externalizarea de la ÎCCJ spre CJUE este un dosar al Cameliei Bogdan, această Magda Tolea Ciumac a preaiubitului nostru stat de drept.

Cînd externalizezi e foarte mișto. Ești incompetent, analfabet, leneș, ticălos, varză, nu vrei sau n-ai chef să faci ce trebuie, dar îți place salariul pe care îl iei. Deci externalizezi. Și stai liniștit. Fac ăia. Răspund ăia. Nu te doare capul. Și sună bine “externalizare”. O poți spune chiar pă engleză, iar atunci chiar ești managerul ideal într-o piață megacompetitivă, situație în care se necesită întotdeauna și bonus.

Autor: Sorin Faur

Sursa: Sorin Faur Facebook

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss