Miza/tinta dosarului cu retrocedarile de la Timisoara, care e investigat de structura centrala a DNA, nu sunt primarii orasului ori recuperarea vreo unui prejudiciu, ci Grindeanu.
Din iunie 2008 pana cand a fost ales deputat, Grindeanu a fost viceprimarul Timisoarei.
Daca cititi comunicatul DNA o sa vedeti ca perioada pe care o acopera faptele investigate este 1996-2015. In comunicat se mentioneaza ca deja doi viceprimari sunt suspecti, insa “in cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane care, la data faptelor erau funcționari în cadrul Primăriei Timișoara”.
Remarcati apoi ca nu se vorbeste in comunicat de vreo infractiune tipica de coruptie, mai exact ca persoanele cercetate ar fi luat mita, ar fi facut trafic de influenta ori ar fi obtinut vreun beneficiu personal din vanzarea acelor imobile.
Comunicatul DNA mentioneaza ca toti acestia ar fi comis abuz in serviciu incalcand Legea 112/1995 pentru ca primaria a vandut case unor chiriasi care, in viziunea procurorilor DNA, nu ar fi avut dreptul.
Pai ce treaba are anticoruptia cu povestea asta?
Daca primaria a vandut nelegal case unora, Ministerul Public poate ataca in instanta contractele de vanzare-cumparare, sa le desfiinteze daca sunt nelegale, iar casele sa revina in proprietatea statului.
Abia dupa ce s-a dovedit, prin desfiintarea acelor contracte de vanzare-cumparare, ca acele case s-au vandut prin incalcarea legii (adica nelegalitatea e DEJA dovedita), Ministerul Public ar putea porni o ancheta penala impotriva functionarilor publici care le-au vandut.
Halucinant mi se pare din comunicat acuzatia ca acestia, prin ceea ce ar fi facut, “au deposedat Statul Român de 967 de imobile”.
Cum sa deposedezi statul de niste imobile pe care, statul insusi, le-a confiscat abuziv?
Parchetele din Romania arata ca nu s-au desprins de practicile procuraturii sovietice, apoi a celei ceausiste si neo-comuniste, din timpul lui Iliescu.
Prin anii ’90, hotararile de retrocedare a caselor catre fostii proprietari deposedati abuziv de comunisti erau atacate de Procurorul General prin recurs in anulare, acesta invocand interesul chiriasilor. In felul acesta s-au anulat o multime de hotarari judecatoresti prin care s-au indreptat abuzuri comise de regimul comunist.
Acuma vedem ca procurorii nu mai sunt de partea chiriasilor, care au cumparat imobilele in care locuiau, ci incearca sa le ia casele pe care le-au cumparat in baza unor contracte pe care doar instanta civila este competenta sa le analizeze daca s-au incheiat sau nu cu respectarea Legii 112/1995.
Daca Kovesi, asemenea procurorilor stalinisti si ceausisti, tot si-a arogat rolul “de supraveghere a legalitatii”, nu poti sa nu te intrebi cum, aceleasi legi, pot fi in mintea stalinista a unor procurori sefi cand de partea chiriasilor, cand de partea statului, dar niciodata de partea fostilor proprietari care au fost abuzati si deposedati de regimul comunist.
Kovesi este in campanie de PR, insa pana la urma aceasta campanie va discredita iremediabil atat DNA-ul cat si justitia.
Autor: Chris Terhes
Incurcate-s caile Domnului, si adevarul pe la mijloc. Cum sa deposedezi statul de niste imobile pe care statul insusi, le-a confiscat abuziv? Aceasta-i intrebarea! Lg. nr 112/1995 reglem situatia juridica a unor imobile cu destinatia de locuinte trecute in propr.statului in perioada reg. comunist, insa in speta au fost incheiate sute de contr. de v-c cu persoane influente de categ., cetatenie, nationalitati, etnie diverse, in acord global (interlopi, oameni de afaceri, juristi etc), care la intrarea in vigoare a lg. nu aveau calit de chiriasi-a carei dovada tine de competenta instantelor abilitate in domeniu. De aici si pana la “DNA sa vina sa va ia!”, “e-o cale atat de lunga”, vb poetului, care DNA, infiintat prin OUG nr. 43/4.o4. 2002, tot la ceas de seara, nu a considerat faptele in speta, savarsite in acest interval de timp, ca fiind asimilate ABUZULUI IN SERVICIU!!! Si astfel, calitatea chiriasului a constituit in timp si spatiu, obiect al caracatitei imobiliare, dezvoltand o ramura importanta a stiintei dreptului, cesiunea de creanta a dr. litigios-retractul litigios, cu consecinta instrainarii bunurilor apartinand tarii, reiterand legea talionului: ochi pt ochi si dinte pt dinte, motiv pt care ma ofer sa donez cartile, codurile, tratatele de drept, celor care se ocupa cu incendierile. Alta intrebare: adevaratul proprietar al imobilelor in cauza, din perioada anterioara comunismului, pana in perioada istorica de dinaintea erei noastre, o fi fost de buna credinta in sensul dobandirii averii in mod licit?
Un paradox, un alt pretex de vrajba in context geopolitic privind impartirea sferelor de influenta in zona, posibil in baza unui plan mai vechi, care, demascat, agita spiritele. Suntem atent supravegheati de catre aliati, parteneri, vecini si-o lume-ntreaga! Ne reasezam singuri sau ne reaseaza dumnealor! Un experiment in vederea schimbarii de paradigma la niv planetar, in incercarea benefica, constructiva, pt cine are abilitati de perceptie senzoriale si extra.
“-Trebuie sa te infranezi si de la prea multa vorba cu oamenii.(…) Apoloniu de Tipona a tacut 5 ani si tacand a potolit vrajba intr-un oras”
Tacerea diamantina…