Sunt relativ tineri. Sunt ambitiosi. Sunt agresivi. Se cred curajosi si imbatabili. Doresc sa schimbe lumea peste noapte. Au obiective bine definite si cauta sa le aplice cu agresivitate si repeziciune la scara mondiala. Dispretuiesc trecutul. Valorile le sunt irelevante. Urasc guvernele, statele, organizatiile politice si militare ca pe niste obstacole in calea progresului. A unui progres imaginat si definit de ei. Dispretuiesc pe cei in varsta. Dispretuiesc pe cei slabi. Dispretuiesc pe cei mai putin amibitiosi ori mai putin inteligenti. Dispretuiesc educatia si anii petrecuti in universitate, ani pe care ii considera o pierdere de timp si risipa de energie intelectuala. Iubesc competitia si doresc sa triumfe asupra competitorilor lor cu orice pret. Sunt gelosi. Ii irita faptul ca unele produse, cum ar fi Coca Cola, se gasesc in fiecare casa, dar produsele ori ideile lor inca nu au facut inconjurul lumii. Dar acesta le este obiectivul.
Daca Coca Cola a avut nevoie de 100 de ani sa ajunga in casa fiecarui om de pe planeta, ei vor sa dobindeasca acelasi statut privilegiat si nivel de influenta intr-un an ori citiva ani. Cei mai ambitiosi vor sa domine lumea in doar jumatate de an. Sunt propulsati de impulsul de a inventa, de a descoperi, de a amplifica tehnologia fara a se gandi daca ce vor sa faca e util ori inutil pentru om, pentru societate.
Enigmaticii oameni din Sillicon Valley
Cine sunt acesti oameni? Ambitiosii si, spun tot mai multi observatori, periculosii tineri intreprinzatori din Sillicon Valley. Pentru ei, legile, dreptul international, tribunalele ori parlamentele, sunt obstacole care trebuie indepartate. Standardele morale sunt si ele bariere artificiale care trebuie eliminate. Doar o parte din piata mondiala nu le este suficienta. O vor in intregime si nu vor sa o imparta cu nimeni. Personajul lor favorit din istorie e Gingis Han, mongolul care a cucerit mai toata lumea de la Marea Nordului pina la Oceanul Pacific, deosebirea fiind ca daca el a facut-o prin sabie, ei vor sa o faca prin tehnologie. Religia lor e tehnologia, iar optimismul lor sunt fanteziile tehnologice. In aceasta religie a inteligentei artificiale semnificatia vietii umane e tehnologia si reducerea fiintei umane la nivelul unei masini sofisticate. Religia traditionala cedeaza in fata stiintei si tehnologiei si credinta in fata ratiunii.
Progresul tehnologic din doar ultimul deceniu ne-a taiat rasuflarea. Trebuie, insa, sa ne intrebam daca nu cumva el, ori, si mai important, cei care sunt in spatele lui nu sunt, cumva, inamici ai valorilor si chiar ai fiintei umane? Nu cauta ei, de fapt, chiar dezumanizarea fiintei umane? Intrebarile acestea sunt cu atit mai relevante cu cit progresul tehnologic al doar ultimului deceniu, afirma unii observatori, corespunde unui inceput de epoci noi in istoria tehnologiei si a progresului stiintific, pe de o parte, si a relatiei progresului stiintific cu societatea umana si, in special, fiinta umana. Astazi, dezvoltarea noilor tehnologii este exponentiala, nu liniara, si impactul noilor tehnologii este ca al unei avalanse: ori te dai la o parte, ori esti strivit, ori esti prins, volens nolens, in firele de paianjen si inertia noilor tehnologii.
Avalansa tehnologica a zilelor noastre forteaza o transformare sociala impotriva vointei fiintelor umane, a guvernelor, a legilor si a institutiilor. Spre deosebire de avalansele tehnologice trecute, cele de astazi se produc la scara mondiala, mult mai repede si ne influenteaza modul in care gandim si ne traim viata. Diferit deasemenea este ca avalansele tehnologice contemporane sunt cauzate de doar citeva sute de persoane si dintr-o singura locatie geografica – Sillicon Valley, o vale la 80 de kilometri sud de San Francisco. Acesti citiva sute de indivizi, in marea lor majoritate tineri cu tendinte anarhiste, dar extrem de dotati si inteligenti, si cu inclinatii tehnologice extraordinare, lucreaza nonstop sa ne modifice viata pentru a-si atinge scopurile si ambitiile personale. Dumnezeul lor e tehnologia. Se pun in cursa chiar si cu natura umana si, in felul acesta, cu Dumnezeu si cu ordinea universului pe care vor sa o schimbe. Se autodefinesc ca „noii stapini ai universului”. Banii nu sunt singura ori principala lor motivatie. Nici consumerismul. Motivatia ultima este definirea si schimbarea modului in care fiintele umane gandesc, traiesc, se organizeaza social, si ce valori sunt utile ori de dorit si ce valori sunt inutile si necesita sa fie eliminate. Daca religia din Wall Street e banul, religia din Sillicon Valley e tehnologia si schimbarea, pretinsa inspre bine, a umanitatii prin intermediul exclusiv al tehnologiei si progresului tehnologic. Acestei ideologii i se inchina aharhistii tehnologici. Este o ideologie care vor sa o infiltreze in mintea fiecarei fiinte umane, de la noi nascuti pina la cei cu un picior in groapa. Ni se spune ca ceea ce vedem azi e doar inceputul. Vor urma, suntem informati, si alte capitole cu noi manifestari tehnologice in evolutia fiintei umane, dar de data asta propulsata nu de natura ci de tehnologie.
Spiegel International
Subiectul de astazi ne-a fost inspirat de un dosar publicat pe 4 martie in SpiegelInternational, How Sillicon Valley Shapes Our Future („Cum Sillicon Valley ne modeleaza viitorul”). Anumite lucruri pe care le citim ori le invatam din acest articol sunt incompatibile cu valorile umane. Majoritatea companiilor din Sillicon Valley nu angajaza femei. Femeile ramin insarcinate si trebuie sa isi intrerupa ascensiunea profesionala, iar pe perioada de absenta inovatiile tehnologice le depasesc. In plus, pentru Sillicon Valley egalitatea de sanse este o notiune stranie cu toate ca, se stie, schimbarile tehnologice impun inegalitati de sanse si conditie intre oameni si tari.
In ultimii ani, dintre inchinatorii la religia tehnologiei, s-au impus citiva mai bine cunoscuti.
Ray Kurzwell e unul dintre ei. Supranumit „Profetul”, pretinde ca prezice viitorul tehnologic al omenirii. E vazut de multi ca un adevarat geniu. Lucreaza pentru Google, are 19 doctorate onorifice si o sumedenie de inventii. Obiectivul lui e ca pina in 2029 robotii sa atinga acelasi nivel de functionalitate ca fiintele umane. In doar 14-15 ani, zice el, robotii vor fi la fel de inteligenti ca si fiintele umane. Robotii si oamenii vor deveni una, un proces pe care el il numeste „singularitate” („singularity”). Singularitatea, zice el, va imparti istoria in doua, in epoca pre-singularitatii si epoca singularitatii. Ideile lui Kurtzwell au fost publicate in anii 90 in The Singularity Is Near: When Humans Transcend Biology. Credinta lui in tehnologie e atit de radicala incit crede ca va trai vesnic. Are 67 de ani dar e convins ca in viitorul nu prea indepartat se va descoperi (ori inventa) elixirul tineretii care va permite fiintei umane sa traiasca vesnic. Isi extinde viata in mod artificial, luind pastile, vitamine, enzime si minerale. Arata ca un om de 35 de ani. Acum 6 ani Kurtzwell a fondatSingularity University, o institutie care critica pregatirea academica conventionala, promoveaza gandirea liniara, si pune in mintile studentilor intrebarea si obiectivul persistent: ce pot face eu (!) pentru a influenta intreaga umanitate.
Sebastian Thrum e un alt ideolog si discipol al credintei in tehnologie. German la origine, Thrum e directorul Laboratorului de Inteligenta Artificiala de la Universitatea Stanford. Scopul lui e sa schimbe lumea si sa isi „maximalizeze pozitiv influenta in lume”. Frustrarea lui si a tehnocratilor din Sillicon Valley este ca politica si politicienii sunt obstacolul lor cel mai formidabil si incetinesc progresul tehnologic. Legile le privesc ca pe o povara, si isi dedica mult timp si energie sa isi promoveze agenda fara a incalca legislatiile politicienilor.
Peter Thief e tot de origine germana, un alt ideolog si apostol al religiei tehnocrate din Sillicon Valley. E vazut de colegii lui ca ideologul principal al credintei in tehnologie. Inamicii lui principali sunt politicienii din Washington si Bruxelles. Nici el nu crede in educatia traditionala care pentru el e o pierdere de timp. Cu ani in urma a lansat o fundatie care in fiecare an doneaza $100.000 la 20 de tineri sub 20 de ani sa se lase de scoala si sa isi lanseze propriile companii. Thief vede tehnologia si politica intr-o cursa pe viata si pe moarte. Cele doua nu pot exista impreuna, una trebuie sa biruiasca pe alta. Thief e convins ca in viitor tehnologia va diminua considerabil rolul politicii in lume, dar nu stie cum va arata societatea fara politica: democratie ori tiranie, haotica ori ordonata. E convins insa, ca in viitor, natiunile lumii, daca vor mai exista inca, vor fi divizate nu in tari bogate ori sarace, democratii ori tiranii, ci in tari tehnologizate, asa numitele tech nations, si tarile lasate in urma.
O uriasa inchisoare digitala
Exista o terminologie aparte pentru a defini si explica opitimismul fara precedent a tehnocratilor din Sillicon Valley: New Age Utopianism. Altii il numesc, mai simplu, California Ideology, adica Ideologia californiana. Sunt, insa, lucrurile astea utile? In cartea lui, The Circle („Cercul”), britanicul Dave Eggers numeste viziunea lui Sillicon Valley, „a giant digital prison”, adica „o uriasa inchisoare digitala”. In acest gulag digital individul dispare, devine irelevant, si se topeste intr-o masa totalitara din care lipsesc politica si statul. Individul inceteaza a mai fi acel zoon politikon („animal social”) despre care vorbesteAristotel in Politica sa si care il deosebeste de animale. Sociabilitatea lui dispare. Reactioneaza la stimuli tehnologici. E sclavul tehnologiei, nu stapinul ei.
Nu cumva, incheie articolul din Spiegel International, ne pierdem dreptul de a face parte dintr-o comunitate umana ori, si mai radical, dreptul de a fi umani? Nu cumva am pierdut controlul asupra tehnologiei si suntem propulasi inainte impotriva vointei noastre, de unele forte pe care nu le vedem, dar le simtim, si de care ne este teama? Raspunsul inca ramine sa fie dat.
AFR va recomanda:
Critica lui Dave Eggers, publicata in Mother Jones, la adresa dezumanizarii fiintei umane prin tehnologie.
Recomandam deasemenea o recenzie facuta luna trecuta de London Review of Books a doua carti recent publicate privind robotizarea societatii si intitulat The Robots Are Coming („Vin robotii”).
Sursa: Cultura Vietii
Adauga comentariu