C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Și când credeam că le-am auzit pe toate…Ministrul Învăţămîntului: “Există traduceri foarte bune din chineză fără ca traducătorii să fi cunoscut acea limbă!”

insert-foto-dumitruArticolul nostru de ieri despre germana lui Mircea Dumitru a fost dezbătut pe toate posturile TV, noul ministru al Învăţămîntului devenind astfel personajul comic al zilei! Deşi nu a precizat sursa informaţiei, Antena 3 arealizat un moment memorabil prin intervenţia în direct a lui Mircea Dumitru însuşi, căruia realizatorul Adrian Măniuţiu i-a vorbit în germană, noul ministru al Învăţămîntului nereuşind să-i răspundă decît în română! Trimiterea era, evident, la dezvăluirea din cotidianul.ro, potrivit căreia Mircea Dumitru apare ca traducător din germană pe o carte a lui Wittgenstein, deşi în CV-ul său recunoaşte că nu ştia germana:

cercetarile_filozofice_ale_lui_wittgenstein
Senzaţională a fost însă următoarea declaraţie a lui Mircea Dumitru, care ar putea intra în topul mondial al celor mai penibile afirmaţii făcute de un demnitar:

pentru_a_face_o_traducere

În mod absolut inexplicabil, acest Mircea Dumitru este membru corespondent al Academiei Române, deşi a publicat doar 3 cărţi, dintre care una este un manual de liceu! Întrebarea este: ce mecanism de gîndire are profesorul de logică Mircea Dumitru dacă a putut afirma în spaţiul public că „Există traduceri foarte bune făcute de români, din chineză sau sanscrită, fără ca respectivii traducători să fi cunoscut acea limbă”? Ce logică este asta? Din banala existenţă de fiecare zi, oricine ştie că dacă nu cunoşti, de pildă, limba franceză, nu te poţi înţelege în Franţa nici măcar cu un birjar decît prin semne, adică prin prin datul din mîini! Darămite să faci o traducere, şi încă una „foarte bună” din sanskrită? Şi, ca să înţeleagă şi academicianul Mircea Dumitru, iată un fragment în limba sanscrită din Bhagavad-Gītā:

fragment_sanscrita

Cum îşi imaginează Mircea Dumitru că ar putea cineva care nu cunoaşte sanscrita, ar putea traduce acest text fără să cunoască limba sanscrită şi scrierea Devanāgarī ? Pentru cineva care a fost propulsat în mediul academic direct din funcţia de instructor la Casa pionierilor din Buftea, poate că acest lucru ar fi posibil, însă pentru un om de cultură este imposibil de acceptat!

Numai dacă ar fi văzut Caietele lui Eminescu în care există traducerea „Gramaticii sanscrite” a lui Franz Bopp, publicată prima oară de Constantin Barbu şi facsimilată în vol. 24 al ediţiei „Manuscrisele Mihai Eminescu”, editată de Eugen Simion, şi-ar putea da seama şi Mircea Dumitru ce prostie uriaşă a putut să spună la Antena 3!

Aşa, ca exerciţiu, ar putea Mircea Dumitru să ne facă o demonstraţie în direct cum traduce el o lucrare din limba sanscrită sau una din limba chineză? De exemplu acest text mai uşor din limba chineză, foarte cunoscut, din Lao Tzu –„Tao Te Ching”:

載營魄抱一,能無離乎。
專氣致柔,能如嬰兒乎。
滌除玄鑒,能如疵乎。
愛國治民,能無為乎。
天門開闔,能為雌乎。
明白四達,能無知乎。

Dar Mircea Dumitru, în afara acestei stupizenii de mai sus, a vrut să lămurească prin intervenţia sa de la Antena 3 şi misterul traducerii din germană a cărţii lui Wittgenstein, deşi el nu cunoaşte limba germană decît la nivelul unui turist care are nevoie la toaletă. Astfel, el a spus:

ceea_ce_am_facut_pentru_a_traduce

Aşadar, zice Mircea Dumitru, el a tradus cartea lui Wittgenstein din limba engleză! Dacă ne uităm însă pe facsimilul cărţii apărute la Humanitas (v. mai sus), observăm că pe pagina de gardă scrie negru pe alb: „TRADUCERE DIN LIMBA GERMANĂ”, nu din limba engleză!

Mai mult chiar, Mircea Dumitru minte cu neruşinare, căci, în 2012, tot dumnealui scria în „Dreptul la replică” publicat pe site-ul Universităţii Bucureşti, faptul că el A TRADUS DIN GERMANĂ cartea lui Wittgenstein, FOLOSIND DICŢIONARUL:

 mentionarea_in_cv

Deci, să se hotărască Mircea Dumitru şi să ne spună şi nouă: a tradus cartea din germană, aşa cum scrie pe pagina de gardă a volumului şi cum declara în 2012, sau din engleză, cum declară acum, cînd a fost prins cu mîţa-n sac?

După cum se ştie, regula de bază a unui bun mincinos este să mintă totdeauna la fel, adică dacă iniţial a spus o minciună, s-o ţină aşa pînă la capăt, altfel, cum se întîmplă şi cu Mircea Dumitru (membru corespondent al Academiei Române şi ministru al Învăţămîntului), dacă azi spui una, iar a doua zi spui alta, concluzia este că ai minţit în ambele cazuri!

Şi aşa stau lucrurile şi cu varianta în limba română a cărţii lui Wittgenstein: traducerea a fost făcută de Mircea Flonta, iar Mircea Dumitru a fost menţionat doar pentru a-şi trece în CV o contribuţie ştiinţifică, aşa cum mi-a spus personal în convorbirea telefonică din 2007!

E o vorbă la români pentru cineva care minte repetat şi nu mai ştie nici el care este adevărul: „nene, las-o jos, că măcăne!”.

Autor: Ion Spanu

Sursa: Cotidianul

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss