C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Sacrificați pe altarul TVA-ului

Sacrificați pe altarul TVA-uluiDirectiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată stabilește că acesta trebuie să ducă la o neutralitate concurențială. Directiva stabilește o cotă standard minimă de 15%, iar cotele reduse se fixează ca procent din baza de impozitare, care nu poate fi mai mic de 5%.

Pare a fi însă cale lungă până la un sistem cu adevărat comun de aplicare a TVA.

Le Monde a analizat TVA-ul aplicat în cele 28 de state membre pentru opt produse. Astfel, pentru un pachet de paste, TVA-ul este de doar 3% în Luxemburg, de 4% în Spania, 5,5% în Franța și de 6% in Belgia, Olanda, Portugalia, pentru ca în România să fie de 9%, în Bulgaria de 20%, iar în Ungaria de 27% și în Danemarca de 25%.

Pentru un pachet de bomboane, România, Irlanda, Danemarca, Ungaria și Croatia impun cea mai mare taxă, care merge de la 23% până la 27%. În schimb, în Spania TVA-ul este de doar 4%, în Belgia și Olanda de 6%, iar în Germania de 7%. Franta și Marea Britranie aplică un TVA de 20%.

Pentru o sticlă de băutură răcoritoare, Franța aplica cel mai mic TVA din UE, de 5,5%, în timp ce România, Polonia, Croația, Ungaria, Danemarca, Portugalia și Irlanda aplică cota maximă.

Pentru antibioticele luate cu prespricpție medicală, Irlanda aplica 0% TVA (pentru medicamentele administrate oral), Franța 2%, Spania 4%, Ungaria 5%, Portugalia 6%, la fel ca si Olanda si Belgia. In schimb, TVA este de 20% in Germania și Bulgaria, în timp ce în România taxa este de 9%, asemănătoare cu cea din Polonia, Austria și Italia.

În ce privește cărțile, majoritatea țărilor UE nu aplică un TVA mai mare de 6%. În România el este de 9%, apropiat de taxa din Germania, Austria și Slovacia. Se distinge însă Bulgaria, cu un TVA de 20%, dar și Danemarca, cu 23%.

O taxă foarte redusă pentru presa tipărită în Belgia (0%), Danemarca (0%) și Marea Britanie (0%) Franța (2,1%), Spania (4%), Portugalia (6%), Italia (4%), Olanda (6%), Ungaria (5%). Însă TVA-ul creste la circa 10% in Germania, Polonia, România (9%), pentru a ajunge la 20% în Bulgaria.

Cât privește taxa pentru o masă la restaurant, românii plătesc cota maximă, alaturi de portughezi, greci, unguri și danezi, cehi, germani și baltici. În restul Europei, TVA-ul este redus, la 7% în cazul Franței, la 10% în Italia, 6% în Olanda, 8% în Polonia și 9% în Irlanda. Pentru îmbrăcăminte, TVA-ul se aplică la cota sa maxima în toate statele UE.

Le Monde remarcă și câteva ciudățenii ale taxei pe valoare adăugată. Dacă în Germania dulciurile sunt taxate cu 7%, antibioticele sunt supuse unei taxe de 19%. În privința dulciurilor, mentalitatea diferă în Europa, unele state încearcând să penalizeze consumul (Danemarca, Franța, Slovacia sau Ungaria). Acest tip de ’’moralitate’’ fiscală, după cum scrie Le Monde, se traduce și în stabilirea TVA-ului pentru cărți. Argumentul cultural garantează o taxă redusă, în timp ce cărțile violente sau cele cu carcter pornografic sunt supuse taxei maxime.

Printre bizarerii se numără TVA-ul impus medicamentelor. În Irlanda, medicamentele ce se administrează pe cale orala sunt exceptate de la TVA, în timp ce restul sunt supuse celei mai mari taxe, de 23%. În Franța, margarina este considerată, se pare, un produs de lux, și este taxată cu 19,6, pe când untul este considerat ’’bun alimentar de bază’’ și este taxat cu doar 5,5%.

Directiva 2006/112/CE arată că ’’Sistemul comun privind TVA este necesar să conducă,chiar și în cazul în care cotele și scutirile nu sunt pe deplin armonizate, la o neutralitate în domeniul concurenței, astfel încât, pe teritoriul fiecărui stat membru, bunurile și serviciile similare să suporte aceeași sarcină fiscală, indiferent de lungimea lanțului de producție și de distribuție.’’

Se mai arată că ’’Un sistem privind TVA atinge cel mai înalt grad de simplitate și neutralitate atunci când taxa este percepută într-un mod cât mai general posibil și atunci când sfera sa de aplicare acoperă toate etapele producției și distribuției,precum și prestarea de servicii. Prin urmare, adoptarea unui sistem comun care să se aplice și comerțului cu amănuntul este în interesul pieței interne și al statelor membre. Este necesar ca acest proces să se efectueze în etape, întrucât armonizarea impozitelor pe cifra de afaceri determină în statele membre modificări în structura fiscală și consecințe apreciabile în domeniile bugetar, economic și social.’’

autor: Călin Marchievici
sursa: cotidianul.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss