Ministerul Transpor turilor a reuşit un lucru uimitor: a mutat litoralul românesc departe, în Ucraina, şi i-a convins pe şoferi că nu e bine să avem autostrăzi. Operaţiunea s-a făcut prin introducerea taxei de pod de la Feteşti, pe Autostrada Soarelui. Problema nu e taxa în sine, deşi asta înseamnă o bancnotă întreagă de 10 lei pentru o autostradă care nu e întreagă. Problema e că, într-o zi de lucru, oamenii au aşteptat o oră să o plătească. În weekend, timpul de aşteptare sigur se va dubla. Acum, dacă-i spui unui occidental că pleci din Bucureşti şi faci 5-6-7 ore până la mare pe autostradă, o să jure că te duci în Crimeea. Dar, în România, autostrada asta nu-şi mai îndeplineşte rolul fundamental de a te ajuta să ajungi mai repede din punctul B (Bucureşti) în punctul C (Constanţa). Atunci, la ce bun s-o mai terminăm şi să începem altele? În plus, e şi o zonă foarte periculoasă. În punctul de taxare, unde nu se poate plăti cu cardul şi trebuie să ai bani potriviţi, nu s-a prevăzut nicio bandă de urgenţă. Dacă îţi crapă apendicele, îţi perforează ulcerul, dai să naşti înainte de termen sau ai pur şi simplu un accident, eşti mort. Salvarea, chiar dacă scapă de taxă, n-are cum să ajungă la tine. Singura speranţă e un elicopter SMURD, care va primi indicaţii de genul „adresa rănitului – Km 96, Loganul albastru, colţ cu tirul verzui“. Naşterea acestei taxe, care face din turismul estival un sport extrem, se datorează faptului că, în România, fiecare minister îşi vede de ale lui. Compania Naţională de Drumuri şi de Semi-Autostrăzi e în criză financiară, „regii asfaltului“ sunt neplătiţi, aşa că a introdus rapid taxa făcându-şi socotelile că va obţine 600.000 de euro pe lună. Ca-n România, colectarea banilor se va face şi cu nişte pierderi colaterale. Şoferii vor arde la cozi benzină de mii de euro, îşi vor arde şi nişte neuroni, dar nu contează că se vor supăra. Pentru că nu contează, Radu Berceanu nu s-a gândit nicio clipă să se consulte cu colega sa de partid Elena Udrea, să stabilească împreună câţi turişti „ucide“ taxa asta, dacă nu cumva beneficiile sunt mai mici decât pierderile. Oricum, colectorii de taxe de la Transporturi au ajuns să procedeze ca bandiţii la drumul mare: atacă unde se adună lume mai multă şi e prada mai bogată. Taxa de trecere a podului putea fi foarte bine încasată prin „indexarea“ rovinietei. Dar doar 50% dintre români îşi cumpără rovinieta. Ca să creşti procentul ăsta, trebuie să sporeşti controalele, să modifici nişte legi, adică să munceşti. E greu. Mai uşor e să ataci pe pod, la strâmtoare. După aia, când grosul turiştilor o va lua spre Giurgiu, ne va rămâne de făcut un singur lucru. Vom modifica puţin sloganul doamnei Udrea: Romania, the land. Bulgaria, the choice.
Marius NIŢU
sursa: gandul.info
Adauga comentariu