C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Protocolul care a nenorocit Justiția: Procurorii, transformați în informatori SRI

Lumea Justiției anunță că va formula plangere penala la PICCJ impotriva semnatarilor protocolului 003064 din 2009, incheiat intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii, întrucât acesta i-a transformat pe procurori în informatori au SRI. Iată ce a scris Luju.ro pe această temă:



Consideram ca suntem indreptatiti sa sesizam autoritatile competente pentru transformarea prin Protocolul PICCJ-SRI a sute de procurori, obligati sa se constituie in echipe comune cu ofiteri SRI, in informatori si colaboratori benevoli ai Serviciului Roman de Informatii, activitate interzisa de art. 7 din Legea 303/2004, care prevede la alin. (1) ca “Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii”, la alin. (4) stabilindu-se ca “Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror”. Ceea ce inseamna ca toti procurorii care din echipele mixte care au devenit informatori ai SRI trebuie dati afara din magistratura.

Protocolul secret dintre PICCJ si SRI a fost dat publicitatii, vineri 30 martie 2018, dupa ce documentul a fost declasificat de cele doua institutii. Asa cum era de asteptat, protocolul PICCJ-SRI semnat de George Maior , Laura Kovesi, Florian Coldea si Tiberiu Nitu, cuprinde prevederi ingrozitoare, care au nenorocit Justitia din Romania. Pe langa transformarea procurorului in informator si colaborator al SRI, aspect mentionat mai sus, acelasi protocol prin dispozitiile semnatarilor a permis incalcarea cu brutalitate a secretului anchetelor, dar si functionarea pana la finalizarea dosarelor penale in instanta a “campului tactic” pe care l-a recunoscut generalul SRI Dumitru Dumbrava si care a functionat in baza acestui protocol pana la finalizarea dosarelor penale in instanta. Foarte important: Protocolul PICCJ-SRI prevede posibilitatea incheierii unor acte aditionale. Or, in acest sens, Parchetul General si Serviciul Roman de Informatii trebuie sa precizeze clar daca au fost incheiate acte aditionale, iar in caz afirmativ ele trebuie la randul lor desecretizate de urgenta.

Iata in continuare cateva prevederi pe langa lege din protocolul PICCJ-SRI:

“-Art. 2. – Partile coopereaza, potrivit competentelor si atributiilor prevazute de lege, in activitatea de valorificare a informatiilor din domeniul prevenirii si combaterii infractiunilor impotriva securitatii nationale, a actelor de terorism, infractiunilor ce au corespondent in amenintarile la adresa securitatii nationale si a altor infractiuni grave, potrivit legii”.

Formularea “si a altor infractiuni grave” este una extrem de generala si permisiva, caci nicaieri nu se precizeaza ce inseamna “alte infractiuni grave”. Evident, “alte infractiuni grave” a dat posibilitatea celor doua institutii sa colaboreze si coopereze nu doar in cazul activitatilor impotriva securitatii nationale si de terorism, ci in cazul oricarei infractiuni, inclusiv pentru cele de drept comun.

“Art. 3 lit. g) – Constituirea de echipe operative comune care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor, in vederea documentarii faptelor prevazute la art.2”

“Art.3 lit. I) – Elaborarea si derularea de catre parti, in domeniile complementare, de strategii, actiuni si programe, comune;

Art. 3 lit. m) – Participarea la programe comune de formare, specializare, pregatire sau perfectionare profesionala”.

Este dovada clara a existentei echipelor mixte dintre procurori si colaboratori, situatie negata de sefa DNA Laura Kovesi.

-“Responsabilitatile Parchetului

Art. 6. – (1) Comunica, in mod operativ, dar nu mai tarziu de 60 de zile, modul de valorificare a informarilor sau sesizarilor primite de la Serviciu, referitoare la infractiunile prevazute in art.2, cu exceptia cazurilor in care, inainte de implinirea termenului mentionat, se solicita informatii suplimentare in legatura cu cauza.

(2) Termenul de 60 de zile curge de la data inregistrarii informarii sau sesizarii la Parchet”.

Este o dispozitie halucinanta, prin care practic procurorii au fost obligati sa dea explicatii si lamuriri Serviciului Roman de Informatii despre cum s-au finalizat sesizarile primite de la SRI. O prevedere contra naturii si contra legii, care a transformat procurorul in informator al SRI. Obligarea procurorului de a tine la curent SRI cu valorificarea informatiilor primite, deci cu mersul dosarului penal, este total pe langa lege, in conditiile in care SRI se ocupa doar cu culegerea de informatii, neavand nicio atributie legala in legatura cu modul de solutionare a dosarelor deschise dupa sesizarile pe care le-a trimis. Ca sa nu mai spunem de obligatia procurorului de a nu dezvalui date din ancheta. Iata insa ca SRI, prin art. 6 alin. (1), a avut posibilitatea sa afle daca unei persoane i s-a facut dosar.

“Responsabilitatile Parchetului

Art. 7. – (1) Pune la dispozitia Serviciului, la cerere sau din oficiu, date si informatii care prin natura lor prezinta interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor amenintari la adresa securitatii nationale.

(2) Pune la dispozitia Serviciului, datele si informatiile referitoare la implicarea unor cadre militare sau salariati civili ai acestuia in pregatirea sau savarsirea de infractiuni, daca apreciaza ca, prin aceasta, nu se impiedica sau ingreuneaza aflarea adevarului in cauza”.

Alte doua prevederi prin care procurorii au fost transformati in informatori ai SRI. Practic, procurorul trebuia sa divulge informatii catre SRI, in baza unor aprecieri personale prin care constata ca acestea pot reprezenta amenintari la adresa securitatii nationale. De asemenea, uluitor, procurorul trebuia sa informeze SRI despre implicarea unor ofiteri ai Serviciului in comiterea de infractiuni. Cu alte cuvinte, daca impotriva unui ofiter SRI se formula un denunt la DNA, Serviciul era informat de urgenta. De altfel, un asemenea caz chiar s-a intamplat.

“Responsabilitatile Serviciului

Art.14 – (1) Acorda sprijin, prin compartimentele specializate, pentru completarea informatiilor in cauzele complexe dintre cele prevazute de art.2, aflate pe rolul Parchetului, scop in care desfasoara activitati de investigatii si supraveghere operativa”.

Din nou avem o formulare generala care permite implicarea SRI in ancheta penala. Nu exista o definitie clara a formulei “acorda sprijin, prin compartimente specializate”, ceea ce inseamna ca SRI putea participa in orice mod, prin orice mijloace, la derularea anchetei.

“Art.16 – Efectueaza, prin lucratori operativi anume desemnati, activitatile prevazute in art. 224, alin.2 din Codul de Procedura Penala, in cazurile prevazute la art.2”.

Aici avem o mare problema. Art. 224, alin 2, din Codul de procedura penala aflat in vigoare la data semnarii protocolului prevede urmatoarele:

“Capitolul IV

Efectuarea urmaririi penale

Sectiunea I

Sesizarea organelor de urmarire penala

Art. 224

Acte premergatoare

(1)In vederea inceperii urmaririi penale, organul de urmarire penala poate efectua acte premergatoare.

(2)De asemenea, in vederea strangerii datelor necesare organelor de urmarire penala pentru inceperea urmaririi penale, pot efectua acte premergatoare si lucratorii operativi din Ministerul de Interne, precum si din celelalte organe de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale”.

Trecand peste nelegalitatea prevederii ca “organe de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale” sa poata participa la efecturarea de acte premergatoare urmaririi penale, trebuie precizat ca aceasta posibilitate se referea evident doar la cazuri privind punerea in pericol a sigurantei nationale. Or, documentul semnat de Maior si Kovesi vorbeste despre faptul ca SRI efectueaza asemenea activitati “in cazurile prevazute la art. 2” din protocol. Iar, asa cum am vazut, la art. 2 din protocol se mentioneaza pe langa infractiuni de terorism si la adresa sigurantei nationale, orice alte “infractiuni grave”. Ceea ce inseamna ca ofiterii SRI puteau participa la acte premergatoare urmaririi penale in orice dosar, indiferent de infractiunile vizate de ancheta.

“Reguli generale

Art.22 – In cauze complexe, cooperarea efectiva se realizeaza pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor doua institutii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecarei parti”.

“Reguli speciale

Art.25 – Planul comun de actiune, prevazut Ia art.3 lit.g) si art.22 se intocmeste pe baza analizei situatiei operative si a solutiei tehnice si va cuprinde masurile si responsabilitatile concrete pentru desfasurarea activitatilor”.

Avem de-a face, in opinia noastra, cu o prevedere extrem de grava. Asta intrucat din nou se adauga la lege, si chiar la protocol, in conditiile in care SRI si parchetele puteau incheia “planuri comune” atunci cand ele considerau ca este vorba despre cazuri complexe, fara a se explica insa in protocol in ce constau aceste planuri comune. Este obligatoriu ca si aceste planuri comune sa fie desecretizate.

“Valorificarea in cadrul urmaririi penale a informatiilor comunicate de serviciu, cu privire la fapte ce constituie infractiuni

Art.31 – Pentru valorificarea momentelor operative, in situatii deosebite, schimbul de informatii se poate face si cu privire la alte cauze, dupa obtinerea aprobarii verbale a sefilor celor doua institutii sau a inlocuitorilor legali ai acestora, urmand ca, in termen de 24 de ore, sa fie transmise, spre aprobare, la nivelul celor doua institutii, documentele necesare”.

Asadar, procurorii si ofiterii SRI puteau schimba informatii nu doar in cazurile in care colaborau, iar pentru aceasta era nevoie doar de acordul verbal al sefilor.

“Efectuarea activitatilor prevazute de art.91/1-91/5 Cod procedura penala

Art.34 – (1) Serviciul va asigura inregistrarea comunicarilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporti de date inseriati, pusi la dispozitie de procuror, precum si trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale.

(2) In vederea sprijinirii activitatilor specifice desfasurate de Parchet sau parchetele teritoriale Serviciul va asigura transcrierea comunicarilor sau convorbirilor considerate relevante in cauza.

(3) Ulterior, la solicitarea scrisa a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul inregistrat. Solicitarea trebuie sa contina numarul actului de autorizare, criteriul de interceptare (numar post telefonic, serie IMEI a terminalului mobil, adresa IP, freceventa radio), data si ora efectuarii convorbirii sau comunicarii. In vederea desfasurarii acestor activitati, Parchetul sau parchetele teritoriale vor transmite Serviciului suportii de date continand inregistrarile mentionate la alin.(1 )”.

Concret, SRI a primit autorizatia de a transcrie interceptarile din dosarele penale. Iata insa ce se stipuleaza la art. 91/1 din Codul de procedura penala aflat in vigoare la data semnarii Protocolului:

“Art. 91/3

Certificarea inregistrarilor

Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau contribuie la identificarea ori localizarea participantilor sunt redate integral intr-un proces-verbal de procuror sau de lucratorul din cadrul politiei judiciare delegat de procuror, in care se mentioneaza autorizatia data pentru efectuarea acestora, numarul ori numerele posturilor telefonice sau alte date de identificare a legaturilor intre care s-au purtat convorbirile ori comunicarile, numele persoanelor care le-au purtat, daca sunt cunoscute, data si ora fiecarei convorbiri ori comunicari in parte si numărul de ordine al suportului pe care se face imprimarea”.

De asemenea, art. 33 alin (3) din protocol contravin caracterului nepublic al urmaririi penale, care stabileste ca doar procurorul si partile au acces la dosar.

“Dispozitii finale

Art.61 – Conducerile celor doua institutii pot conveni, in functie de situatia si dinamica starii infractionale si asupra altor domenii de cooperare, cu respectarea prevederilor prezentului protocol.

Art.62 – Protocolul poate fi modificat cu acordul partilor, prin acte aditionale, care vor face parte integranta din acesta”.

In traducere, cooperarea dintre SRI si PIICCJ putea fi extinsa si in alte domenii, iar protocolul incheiat putea fi modificat prin acte aditionale. Asa cum mentionam mai devreme, este obligatoriu ca SRI si PICCJ sa precizeze daca au fost incheiate acte aditionale si sa le desecretizeze de urgenta.

Iata protocolul SRI-PICCJ:

 

Sursa: CorrectNews

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss