C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Proprietatea ca moft

Premierul Ponta a discutat luni de un nou acord cu FMI, fapt previzibil, chiar banal, confirmat miercuri de şefa misiunii FMI, Andrea Schaechter. Iar miniştrii finanţelor, Daniel Chiţoiu şi Liviu Voinea, au anunţat în aceeaşi zi un alt lucru aşteptat, rectificarea bugetară, şi au răspuns la nişte întrebări, care mai mult i-au plictisit. Dacă aş avea şansa să-l intervievez pe vreunul dintre miniştri, aş alunga monotonia şi i-aş pune următoarele întrebări:

1. Deşi iniţial guvernul a lăsat la latitudinea primariilor majorarea taxelor locale cu inflaţia din ultimii trei ani, a revenit asupra deciziei după alegeri şi a impus primăriilor cu arierate creşterea taxelor. Sunteţi de acord cu mărirea retroactivă a taxelor pe proprietate? Cum trebuie să reacţioneze contribuabilii, cum sunt cei din Bucureşti, care şi-au achitat taxele locale la începutul anului şi apoi au aflat că tot datori au rămas?

2. Apreciaţi că e de preferat să se majoreze taxele pe proprietate, în loc să se impună administraţiilor locale reducerea cheltuielilor şi disponibilizarea personalului? Credeţi că primăriile cu arierate sunt în măsură să rezolve problema datoriilor prin suprafiscalizare?

3. Literatura de specialitate susţine că inflaţia – cu care se indexează taxele locale – reprezintă tot o taxă. Vi se pare normal să se majoreze taxele pe proprietate pentru că a crescut taxarea prin inflaţie?

4. Guvernele Boc şi Ponta au majorat taxele locale cu inflaţia din anii anteriori, dar problema e că proprităţile imobiliare şi taxele n-au legătură cu coşul de consum pe baza căruia se calculează rata inflaţiei. De ce se corectează cu inflaţia ceva care n-are legătură cu preţurile de consum?

5. Activele nefinanciare, deşi-s tot active, sunt taxate altfel decât cele financiare. E firesc să fie impuse pe proprietate taxe în creştere, în condiţiile în care activele imobiliare se plasează pe trend de scădere?

6. Apreciaţi că automobilele sunt active, cum le consideră fiscul când le impozitează, sau bunuri de folosinţă îndelungată, cum le categorisesc băncile când le finanţează? Iar dacă-s active, de ce nu-s taxate şi maşinile de spălat?

7. În ce măsură volatilitatea cadrului fiscal reprezintă motivul pentru care statul român nu beneficiază de împrumuturi în monedă naţională pe termen lung, de 7-10 ani?

Şi dacă aş fi un om curajos aş mai adăuga o întrebare: Credeţi că putem să nu avem deloc deficit bugetar, dacă avem arierate suficient de mari? Dar cum nu sunt, mă autocenzurez, conştient că libertatea presei a devenit un exces democratic.

Autor: Ionut Balan
sursa: jurnalul.ro

Related Posts

One Response “Proprietatea ca moft”

  1. Haiduc says:

    Esti de-a dreptul extremist tovarase! Cum iti permiti sa gandesti in afara cutiutei?

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss