C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Partidul de 5-7% şi partidul de 99,57%

Ultimii ani au adus rezolvarea unor probleme care datau de ceva vreme și îmi vin acum în minte marea teoremă a lui Fermat și conjectura lui Poincaré. Sigur, nici aceia care au creat aceste probleme și nici cei care le-au găsit rezolvarea nu sînt români, dar asta nu înseamnă că nu nasc și aici oameni, probleme și soluții ale problemelor.

Victor Surdu enunța, în urmă cu cîțiva ani, o problemă care părea să fie cea mai importantă pentru aproape toți politicienii noștri: mai bine ceva mic în ceva mare sau ceva mare în ceva mic? Dacă muza i-a dat suficientă inspirație agrarianului pentru a formula problema, nu i-a dat însă destulă și pentru a o rezolva. A fost nevoie să treacă ani buni, pînă cînd a apărut un Grigori Perelman al politicii dîmbovițene care să vină cu soluția. Acest geniu se numește Cristian Preda iar verdictul lui e categoric: e mai bine ceva mare în ceva mic. Dar Preda nu se oprește aici, ci, ca orice om de știință care se respectă pînă la capăt ne spune și cît de mic: 5-7%. Adică: 6%. Să fii mare în partidul care stă de șase la sută. C’est génial, cum ar zice francofonul, ca să-l priceapă pînă și francafonul…

Ați putea crede că Preda se oprește aici. Ei, bine: nu! El ne spune și cine sînt cei 6% dintre români, cei care și-ar da votul acestui partid, condus de Preda și de amici de-ai lui. Pe scurt, acești 6% sînt românii cei mai inteligenți, cei mai instruiți și cei mai onești.

Într-un efort supraomenesc și într-o încordare supremă a întregii mele ființe nevolnice, încerc să mă pun în locul unuia dintre acești 6% cei mai deștepți români, atunci cînd acesta află că domnul Cristian Preda îi propune să-l reprezinte politic. După cîteva ore de concentrare, în care mă simt 100% transpirație, iată că vine și inspirația, care schimbă raportul în 99% și 1% și care îmi permite să ies din pielea mea și să intru în pielea unui om deștept, unul așa ca amicii politici ai lui Preda. Un om deștept se duce întîi să vadă cine e Preda ăsta și caută un CV. Mă uit în CV și constat că Preda a ales să facă facultatea de filosofie, într-o vreme în care de acolo ieșeai profesor de marxism. Fiind în pielea unui om deștept, i-am găsit repede junelui și Preda și o scuză: o fi citit băiatul Jurnalul de la Păltiniș și o vrea să intre și el în modelul ăla paideic, din care ies oameni deplini și opere majore, nu ratați care scriu fleacuri prin gazete… Pe urmă, văd că Preda a intrat în PCR din primul an de facultate, așa că scuza precedentă cade. A intrat în 1987, anul în care muncitorii de la Brașov se revoltau în stradă. A intrat în PCR în perioada cea mai neagră a ceaușismului și în timp ce gorbaciovismul se extindea în blocul comunist. Era o perioadă în care, dacă ai fi avut ceva minte și caracter, te abțineai să intri în PCR.

Dacă tot intrasem în pielea unui deștept, mi-am imaginat cum ar fi decurs viața lui Preda, în cazul în care Ceaușescu nu ar fi căzut în 1989. Mi-l imaginez împletind armonios marxismul teoretic, învățat în facultate, cu ceaușismul practic, deprins în PCR, această Sorbonă a intelectualului român. Mi-l imaginez promovînd în ierarhia PCR, ceva mai lent însă decît a făcut-o în PDL. Mi-l imaginez urcînd și pe plan universitar, tot mai încet decît a făcut-o acum. Mi-l imaginez ajuns și șef al rusofoniei, după ceva studii pe la Moscova. Și, mai ales, mi-l imaginez vorbind convingător despre cît de bine e să fii, mare sau mic, într-un partid unic, care ia mereu 99,57% din voturi, partid de care toți românii se simt reprezentați, inclusiv ăia 5-7% cărora ar vrea acum să le ia voturile tovarășul Preda Cristian…

Ajuns cu gîndurile aici, mi-am dat seama că nu doar Preda a fost un Mozart al politicii de Dîmbovița, dar că și alți intelectuali ai lui Băsescu au dovedit aceeași precocitate, intrînd aproape puberi în PCR sau în funcții înalte din UTC: Boc, Ungureanu, Pleșu… Pret de o clipită, am crezut că am găsit misteriosul criteriu după care Băsescu și-a ales intelectualii: ei au intrat în PCR înainte de a fi intrat într-o femeie…

Fiind însă în pielea unui om deștept, mi-am dat seama repede că mă înșelasem. Tismăneanu, Baconsky și Patapievici au părinți care au descălecat aici de pe tancurile sovietice, așa că acești intelectuali ai lui Băsescu erau intrați în PCR chiar înainte de a fi ieșit dintr-o femeie…

Păcat… Deși am reușit să intru în pielea unui om deștept, n-am reușit să aflu cum își alege Băsescu intelectualii.

N-am fost în stare să înțeleg nici cum acești mari comuniști din pruncie sau prunci de mari comuniști au devenit azi cei mai înfocați anticomuniști din spațiul public. Cele mai devotate călugărițe or fi curvele retrase la mănăstire?! Vor crede cei mai buni 5-7% dintre români așa ceva?! Doar un lucru pare cert: Preda crede că acești români vor crede. Altminteri, amicul intelectualului Voinescu-Pristanda ar fi dat altă rezolvare eternei dileme a politrucului român: mai bine ceva mic în ceva mare…

Constantin Cretan
sursa: voxpublica.realitatea.net

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss