C O N T R A P R O P A G A N D Ă

O republica fictiva

Fiindca tot vorbim despre o Constitutie revizuita, sau despre o noua Constitutie, este obligatoriu sa facem o analiza a ceea ce inseamna legitimitatea intr-un stat. Pentru ca legitimitatea nu este un moft. Si chiar esenta lucrurilor. Este ceea ce asigura, intr-un fel sau altul, raportul intre institutii. Cum poate fi impartita legitimitatea pe care ne-o dau cetatenii? Ironia sortii face ca multi dintre cei care lucreaza pentru noua lege fundamentala sa fie monarhisti. Si, cu toate acestea, la capatul stradaniei lor, va iesi o republica. Dar ce fel de republica?

Pentru a intelege mai bine de ce legitimitatea este cheia intregului sistem, incep prin a afirma ca monarhia ar rezolva raporturile de legitimitate. Pentru ca, in aceasta ipoteza, nu ar exista nicio suprapunere. Monarhul ar avea un anumit tip de legitimitate, fundamental diferita de legitimitatea Parlamentului. Singurul accident, care ar putea surveni, ar fi daca Monarhul ar avea posibilitatea sa profite de o anumita conjunctura interna si externa si sa instaureze o dictatura regala. Dar aceasta ar fi exceptia, iar nu regula. Atat timp insa cat vorbim despre o republica prezidentiala sau semiprezidentiala, legitimitatea conferita de popor va fi impartita intre Parlament si o persoana care timp de doua mandate reprezinta statul roman.

Daca in Romania ar fi instaurata o republica prezidentiala, atunci legitimitatea si, respectiv, atributiile ar fi repartizate intr-un mod fara echivoc. Cea mai mare legitimitate si, respectiv, cea mai mare putere ar avea-o Presedintele care ar putea beneficia de multe atribute de natura executiva, mergand chiar pana la sistemul american in care el este si prim-ministru. Si raspunde, in aceasta calitate, doar in fata alegatorilor, iar in intervalul dintre momentele electorale doar in fata Parlamentului. Daca, dimpotriva, statul roman ar fi definit drept o republica parlamentara, atunci rolul Presedintelui va fi mai mult simbolic si aproape intreaga legitimitatea i-ar reveni Parlamentului care ar avea raspunderea numirii si controlarii Guvernului. Intr-o republica parlamentara Presedintele ar putea fi ales de Parlament si eventual confirmat printr-un referendum si ar putea fi demis tot de catre Parlament eventual tot sub conditia unui referendum. Sau, la limita, dupa modelul, sa spunem, austriac, Presedintele ar putea fi ales prin vot direct, dar totusi prin Constitutie nu ar avea niciun fel de atributii executive.

Asadar ce Constitutie vom avea pana la urma? Cred ca ne apropiem de momentul in care USL ar trebui sa decida pentru ce fel de republica opteaza. Abia apoi pot fi prevazute atributiile diferitelor institutii pentru ca totul depinde de modul in care reusim sa transformam republica fictiva pe care o avem astazi – nici parlamentara, dar nici prezindentiala – intr-o republica reala.

Iar daca dorim o reforma constitutionala profunda sau o reforma superficiala, va trebui, din nou, sa stabilim cu maxima urgenta. Pentru ca in prima ipoteza probabil Parlamentul va trebui sa se transforme, pentru cel putin o luna, in constituanta si sa munceasca si in vacanta.

autor: Sorin Rosca Stanescu
sursa: corectnews.com

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss