C O N T R A P R O P A G A N D Ă

O gaură de toţi banii

Dacă sistemul bancar românesc ar arăta ca un ciur, ar fi încă bine! Adevărul este, însă, că pierderile rezultate din creditarea prostească au căscat ditamai gaura. Numai munca pe ani de zile a milioane de oameni ar fi în măsură să astupe aşa o spărtură. Abia confiscarea oricărei creşteri economice în contul sectorului bancar ar repara întrucâtva sistemul financiar avariat de împrumuturile greşite acordate în etapa de “boom”.

Aproape 20% din creditele sistemului bancar românesc sunt neperformante. Este ce ştim cu toţii. Şi cum nu suntem tocmai puţini cei care am adus această cifră în discuţie, că unul din cinci împrumuturi date de băncile româneşti este un rebut, am văzut împinse în faţă numerele în termen absolut. Astfel, potrivit datelor furnizate de Banca Naţională a României, volumul creditelor neperformante se ridica în luna aprilie a.c. la aproape 31 miliarde lei. Raportat la totalul în echivalent de 222 miliarde lei, acestea ar reprezenta 14% din stocul de credit, adică sub procentajul de 19,08% al contractelor aflate în incidente de plată.

Dacă asta era de adus în faţă ca să ne liniştească, ei bine, lucrurile stau taman pe dos! 31 miliarde lei bani aruncaţi către debitori care nu pot plăti este o sumă enormă în sine, ieşită din scala unei economii naţionale firave. Văzând cifra de 31 miliarde lei afişată pe un ecran la Money Channel unde am fost invitat la începutul acestei săptămâni, imediat mi-a venit în cap ceva cu care să o pot echivala: cu numerarul în circulaţie!

Vă vine să credeţi sau nu, toţi banii de hârtie care schimbă mâinile în economia naţională abia ajung la o sumă echivalentă cu cea a creditelor proaste acordate de sistemul bancar românesc, virtuale pierderi ale acestor instituţii. Numerarul în circulaţie, potrivit statisticilor BNR, a fost de 30,3 miliarde lei în luna ianuarie a.c., de 30,85 miliarde lei în februarie, de 31,69 miliarde lei în martie şi de 32,38 miliarde lei în luna aprilie, ultima cifră raportată. Media este aşadar undeva  apropiată de cea de 31 miliarde lei, care reprezintă o sumă apropiată de gaura imensă din “solidul” sistem bancar românesc.

Banii distruşi în balonul creditării sunt la fel de mulţi cât toate bancnotele aflate în circulaţie la firme, instituţii de stat, populaţie. Abia dacă ne dăm întâlnire în Piaţa Universităţii cu toţii să dăm foc banilor din buzunare, din tejghea sau de sub saltea ne putem ridica la “performanţa” sistemului bancar autohton. O diferenţă tot ar fi: dacă banii astfel arşi îi putem lesne înlocui cu alţii tipăriţi în loc, pierderile rezultate din alocarea greşită a capitalului de către băncile româneşti sunt cât se poate de reale!

Vi se par puţine 31 miliarde lei? Ar trebui să vă mai gândiţi. La preţul mediu la care s-au realizat achiziţiile de locuinţe prin programul “Prima Casă”, aceşti bani ar fi îndeajuns pentru cumpărarea a 157.000 de case şi apartamente. Cu mai puţin de 31 de miliarde lei am putea finaliza investiţiile în grupurile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, iar pentru a şasea parte din această sumă am putea construi hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti. La ultimul salariu mediu net raportat de INS pentru luna martie a.c., de 1.617 lei pe lună, 31 miliarde lei reprezintă 1,6 milioane remuneraţii anuale, adică plata pe un an întreg a jumătate din forţa de muncă ce activează în sectorul privat!

Finalmente, dacă am avea absorbţie de 100% la fondurile europene pentru care ne arătăm atât de disperaţi, suma aceasta abia ar fi accesibilă într-un an de zile. Dacă nu visăm la cai verzi pe pereţi, vă invit să calculaţi în câţi ani echivalentul a 31 miliarde lei ar intra în ţară sub formă de fonduri europene la rate de absorbţie de 5-10%.

autor: Adrian Panaite

sursa: curierulnational.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss