Criza nu a ajuns la funcţionarii care au de-a face cu fondurile UE. Aceştia primesc majorări salariale de 75%, în timp ce altor categorii profesionale li se refuză sporurile obţinute prin sentinţe judecătoreşti.
Deşi în circa doi ani şi jumătate România a încasat numai 553 de milioane de euro din fondurile comunitare postaderare, dar a contribuit cu circa 3 miliarde de euro la bugetul UE, cei care au trecut în fişa postului gestionarea sau verificarea modului în care sunt gestionaţi banii UE beneficiază de majorări salariale generoase pentru că îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Cu toate că acum câteva luni politicienii cereau renunţarea la aceste sporuri, în luna aprilie a apărut o HG care reglementează sporurile. S-a găsit şi o soluţie prin care sumele necesare plăţii acestor majorări pentru o parte din funcţionari să fie suportate din alocaţia financiară pentru România, de la bugetul UE, destinată Programului Operaţional (PO) de Asistenţă Tehnică. Astfel, 351 de persoane din cadrul Ministerului Finanţelor beneficiază de acest spor. Salariul de bază al acestora variază între 612 lei şi 2.051 lei, în funcţie de clasă, grad etc., la care se adaugă sporul de vechime, cuprins între 5% şi 25%. Cei cu funcţii de conducere mai au încă un spor, de 22%-49%. Un alt exemplu, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) are 5.119 angajaţi care beneficiază de acest spor. Salariul mediu net al acestora este de 2.475 de lei, în timp ce al directorului general este de 4.693 de lei.
8,79 miliarde de euro este alocaţia financiară pentru România, de la bugetul UE, pentru perioada 2007-2009, din care până la jumătatea acestui an s-au încasat numai 553 de milioane de euro
Hărnicie stimulată cu 17 mil. euro
Ştefan Ciobanu, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), explică cum va funcţiona sistemul de decontare a sumelor pentru majorarea salarială acordată celor ce gestionează fondurile UE.
Capital: Cât din cele 75% va fi decontat de CE şi la cât se va ridica suma totală suportată prin PO Asistenţă Tehnică?
Ştefan Ciobanu: Discutăm despre un acord de principiu cu CE pentru majorarea salarială cu 75% din salariul de bază al funcţionarilor care se ocupă de instrumentele structurale. CE va deconta intregral cele 75 de procente. Mai întâi se fac plăţile de la buget, după care partea care acoperă această majorare se decontează cu Bruxelles-ul. Nu am definitivat toate calculele în ceea ce priveşte numărul total al persoanelor pentru care se va putea deconta suma respectivă, dar apreciez că este vorba de circa 1.500 de persoane. Suma totală care poate fi decontată, aferentă acestui număr de funcţionari, cred că ar putea fi între 15 şi 17 milioane de euro, pentru perioada aprilie 2009 – decembrie 2011. Mai avem de colectat date, de la fiecare structură în parte, despre cei care se încadrează în criteriile pentru decontare, salariul acestora şi cât ar reprezenta 75%.
Capital: Acest sistem de decontare pentru majorările salariale există şi în alte state ale UE?
Ştefan Ciobanu: Sistemul de stimulare se regăseşte în mai multe state membre, mai ales în cele 12 care au aderat ultimele la UE. Mecanismul de stimulare este menit să prevină riscul fraudelor şi să evite instabilitatea numărului de personal din sistem.
Capital: Ce se întâmplă cu cei care gestionează fondurile pentru agricultură şi piscicultură?
Ştefan Ciobanu: Ministerul Agriculturii are un sistem separat prin care recuperează de la CE, prin fondurile destinate asistenţei tehnice, o parte din banii pentru majorările salariale.
Capital: Când ar putea începe decontările?
Ştefan Ciobanu: Probabil la toamnă, costurile fiind recuperate începând cu aprilie, când s-a instituit noul tip de majorare salarială. Este vorba de angajaţii autorităţilor de management, organismelor intermediare, Autorităţii de Certificare şi Plată, Autorităţii de Audit şi ACIS.
Capital: În cazul funcţionarilor care nu se încadrează în criteriile pentru decontarea majorării salariale, banii vor fi plătiţi de la buget?
Ştefan Ciobanu: Da, ca şi până acum. Vorbim însă de circa 200-300 de persoane în cazul instrumentelor structurale.
Mona Scărişoreanu
sursa: capital.ro
Adauga comentariu