C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Neurologul Bogdan Iliescu: “Cel mai bun sfat pe care poti sa-l dai cuiva este sa-si foloseasca in permanenta creierul. Un creier care isi solicita mecanismele de interconexiune intre neuroni, le mentine vii, nu le lasa sa fie prinse de rugina“.

6019_674526852564599_388667329_nMedicului Bogdan Iliescu, asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” din Iasi si specialist neurochirurg la Spitalul Clinic de Urgenta „Prof dr Nicolae Oblu“ din Iasi, ii place in mod deosebit sa vorbeasca despre creier. Fie ca le explica studentilor, colegilor mai tineri sau jurnalistilor, dr. Iliescu are rabdare, lamureste pe oricine este interesat despre structura, functiile si erorile acestui „organ nobil“. Cercul Studentesc de Neurochirurgie si Saptamana creierului sunt doar doua dintre proiectele in care medicul si profesorul Bogdan Iliescu s-a implicat. Dar poate cea mai importanta discutie care poate fi purtata cu medicul neurochirurg este cea despre „relele“ pe care i le facem creierului, fara sa stim.

Domnule doctor, explicati-ne, pe scurt, structura creierului si principalele procese care se produc in interiorul acestui organ.

Pentru mine este uluitor ca un organ care se manifesta in atatea moduri, de la reglarea functiilor vitale, pana la filosofie si la procesarea muzicii din „Eroica“ lui Beethoven, este de fapt o multime de celule – neuronii – care, prin programare genetica si prin contactul cu lumea inconjuratoare, se „specializeaza“ pentru anumite procesari. Insa, in esenta, sunt doar foarte multi neuroni cu interconexiuni extrem de complexe. Principalul proces care se produce in creier este trasmiterea semnalelor electro-chimice intre acesti neuroni. Vreau sa fac o precizare foarte importanta: creierul nostru este activ in permanenta. Mai mult chiar, sunt dovezi stiintifice solide ca e mai activ in timpul somnului decat in restul timpului.

In medie, ce parti ale creierului folosim mai mult in viata de zi cu zi si de ce?

Cum omul este o specie care se bazeaza intr-o proportie covarsitoare pe informatia vizuala – adica pe vedere, coroborat cu numarul foarte mare de structuri implicate in perceperea si procesarea informatiei vizuale, as spune ca aceste parti sunt utilizate cu predilectie. Pe acelasi nivel se afla structurile care comanda si coordoneaza miscarea. In neurostiinte exista voci care spun ca motivul pentru care avem creierul este producerea miscarii. De la vorbire pana la deplasarea in spatiu si, de fapt, aproape orice activitate umana implica generarea de miscari.

Din experienta dumneavoastra, care sunt cele mai grave si mai frecvente boli ale creierului?

Cancerul creierului, numit glioblastom, in literatura de specialitate, care omoara in continuare cu cruzime, bolile psihice ori degenerative, precum schizofrenia, autismul, depresia, scleroza multipla sau Alzheimer. Boala Alzheimer este una dintre bolile creierului pe care le intelegem foarte putin, iar scleroza multipla omoara oamenii de tineri. Chiar si maladia Parkinson poate fi incadrata aici, pentru ca, desi neurochirurgia moderna reuseste sa o tina in frau foarte bine pentru foarte mult timp, cu stimulare prin electrozi, prin medicamente, este o boala care evolueaza.

Aceste boli, Alzheimer, de exemplu, pot fi prevenite? Exista un soi de ghid practic care sa ne invete cum sa ne mentinem creierul sanatos?

Este una dintre intrebarile la care toata lumea incearca sa raspunda in zilele noastre. Nu intelegem, inca, pe deplin ce inseamna Alzheimer, ce inseamna aproape oricare dintre bolile acestea la care am facut referire. Tocmai de aceea, nestiindu-le cauza si nestiind unde sa umblam, pe ce buton sa apasam, evident ca nu avem un tratament 100% eficient pentru ele. Dar e foarte adevarat, creierul este un organ care poate fi comparat cu muschiul, in sensul ca, daca il exersezi cat mai mult, este mai in forma si rezista mai bine la stresul vietii. De aceea, probabil cel mai bun sfat pe care poti sa-l dai cuiva este sa-si foloseasca in permanenta creierul. Tendinta, evident naturala, a oricarui organism viu este starea de repaus, „statul degeaba“, dar care pentru creier este catastrofal. Cu cat sta mai mult, cu atat „slabeste“ mai mult. Totusi, este important pentru creier sa dormi cat trebuie si sa fie un somn bun, un somn sanatos.

Este adevarata ipoteza conform careia cu cat inveti mai multe lucruri noi, in fiecare zi, cu atat te protejezi mai bine de boala Alzheimer?

Nu stie nimeni sa iti spuna daca vei avea sau nu aceasta boala, dar cel mai bun sfat, cred eu, este acesta: sa-ti folosesti cat mai mult creierul, sa inveti cat mai multe, pentru ca un creier care isi solicita mecanismele de interconexiune intre neuroni, le mentine vii, le face sa functioneze pe termen lung, nu le lasa sa fie „prinse de rugina“. Boala Alzheimer, pana la urma, e un soi de „rugina a creierului“.

DE CE NU MAI STIM MATEMATICA

Intrucat miscarea este si ea o conditie pentru mentinerea starii de sanatate, descrieti procesele care se produc la nivelul creierului in timpul activitatilor fizice.

Activitatea fizica, in general, este esentiala pentru creier. In primul rand, ameliorarea oxigenarii face ca „alimentarea“ creierului sa fie mult imbunatatita. Creierul consuma o cantitate enorma de oxigen. Imbunatatirea oxigenarii si a circulatiei – efecte clare ale activitatilor sportive – aduc un mare beneficiu creierului. in alta ordine de idei, se creeaza o cascada biochimica: substantele care se produc in timpul sportului care, de asemenea, sunt extrem de utile creierului si explica senzatia de „relaxare“ intelectuala, in special, la putin timp dupa incheierea unui efort fizic intens.

Ce presupune „brainfi­tness“-ul, un concept din ce in ce mai des utilizat?

Ca orice „fitness“, „brainfitness“-ul implica multe activitati care mentin sanatatea creierului, pe de o parte, si care ii imbunatatesc functiile, pe de alta parte. Presupune exercitii, de orice natura, de o dificultate peste medie, care il solicita. Sunt exercitii pentru memorie, pentru calcul matematic, pentru simturi, pentru gandirea abstracta, in general pentru aproape orice functie a creierului. Este foarte important sa adaugam la aceasta lista activitatile sportive. Legaturile dintre neuroni, oricat de puternice ar fi la un moment dat, daca nu sunt utilizate, se pierd, se „topesc“. Probabil ca exemplul cel mai bun, familiar pentru foarte multi dintre noi, este puzderia de informatii din algebra si analiza matematica din liceu, pe care putini le mai utilizam dupa Bac, si care, intr-un timp mai scurt sau mai lung devin complet inaccesibile, absente.

COPILUL CARE STA MULT LA CALCULATOR ARE UN HANDICAP

Statul foarte mult la calculator sau folosirea excesiva a telefoanelor mobile influenteaza in vreun fel creierul?

Sunt din ce in ce mai multe studii, si psihologice, si de neurostiinte, care arata ca ne dezvoltam anumite aptitudini foarte bine si mult mai repede cu ajutorul computerului. Dar, si in acest caz, masura este foarte importanta. Perceptia fetelor, a emotiilor este fundamentala si trebuie antrenata ca orice alt proces care are loc in creier. Un copil care sta pe telefonul mobil sau pe computer nu are interactiune umana cu alti semeni de-ai lui si isi dezvolta, astfel, un handicap. Desi, e innascut, genetic, pentru ca si un copil de cateva luni, din momentul in care incepe sa vada, poate sa perceapa expresiile faciale si sa inteleaga daca e in pericol sau nu, e un lucru care trebuie antrenat si care ne defineste pe noi ca specie, pana la urma.

„Emotiile sunt o functie fundamentala a creierului“

Iluziile optice starnesc multe curiozitati. Cum sunt ele activate la nivelul creierului?

Iluziile optice sunt doar un mod foarte inteligent de a pune in evidenta „scaparile“ sistemului nostru vizual. Dar perceptia vizuala este o parte – informatie „reala“, primita de la retina, si o parte importanta pe care o „construieste“ creierul. Informatia primita de la retina este incompleta, nu reprezinta o fotografie integrala a mediului inconjurator, Ii lipsesc destul de multi „pixeli“. Creierul umple golurile si completeaza imaginea pe baza experientei si a statisticii personale preexistente. De aici si numeroasele modalitati in care poate fi indus in eroare.

Prin ce procese chimice trece creierul pentru a produce emotiile?

Emotiile sunt o „functie“ fundamentala a creierului. Sunt procesate in structurile evolutiv vechi ale creierului si au o influenta covarsitoare asupra creierului „nou“, adica asupra neocortexului, scoarta cerebrala, atat de dezvoltata la om, si, totusi, foarte usor de influentat de catre structurile circuitului emotiilor. Trebuie mentionata si amigdala, o structura cerebrala cat o aluna, dar care joaca un rol fundamental, de la formarea memoriei – contextual emotional, pana la punerea organismului in stare „de lupta“, in momentele in care este in pericol. Este bine de stiut ca, de la varste foarte mici, copiii sunt capabili sa recunoasca emotiile parintilor si sa le manevreze cu mare usurinta.

Ce-i face creierului muzica clasica?

Sunt din ce in ce mai multe studii la nivel mondial care au in prim-plan muzica si activitatea cerebrala. Ce ar trebui sa stim despre legatura dintre muzica si creier, despre efectele benefice ale muzicii asupra creierului? Daca este sa ne raportam la cercetarile unor specialisti americani in neurostiinte, cum sunt Daniel Levitin si Petr Janata, care au studiat aceasta legatura intre muzica si creier, in special intre muzica clasica si creier, putem trage concluzia ca efectul muzicii asupra creierului este unul colosal. Nimic din ce facem noi, nicio alta activitate umana nu stimuleaza creierul in sensul cel mai pozitiv, in masura si amplitudinea cu care o face muzica. Asta se intampla cand ascultam muzica, iar cand incercam sa cantam la un instrument tot creierul este ca un foc de artificii. Muzica are efecte fundamentale asupra creierului, demonstrate stiintific, fireste, de la organizarea emotiilor si lamurirea lor, pana la felul in care creierul se organizeaza, la creativitate, la puterea de concentrare si atentie intr-un anumit domeniu. Asa ca, revenind la ghidul pentru pastrarea creierului sanatos, putem trece acolo si ascultarea muzicii de calitate.

Faceti un top 5 curiozitati despre creier.

1. Probabil cel mai important lucru este numarul de operatii pe care le proceseaza creierul intr-o secunda: 10 milioane de miliarde.
2. Pentru a putea mentine aceasta putere de calcul fenomenala, creierul consuma 20% din oxigenul pe care il preia organismul, desi reprezinta mai putin de 2% din greutatea unui organism adult, si genereaza o putere echivalenta a 25 de wati.
3. Lungimea totala a prelungirilor nervoase din creier depaseste 160.000 de kilometri. Ar putea incercui complet Pamantul de 4 ori.
4. La inceputul formarii sale, se produc aproximativ 250.000 de neuroni pe minut.
5. Creierul matur are 100 de miliarde de neuroni, fiecare ajungand sa aiba pana la 10.000 de conexiuni cu alti neuroni din creier. De aici puterea sa imensa de calcul.

Bolile creierului, mai rele decat cancerul

La nivel mondial exista deja o campanie de popularizare a descoperirilor din domeniul neurostiintei, „Brain Awareness“. Ce presupune aceasta campanie?

Creierul este in ziua de astazi organul care solicita cel mai mare interes, un fel de „varf de lance“ al stiintelor. Se urmareste, odata cu intelegerea creierului, sa vina si tratamente pentru bolile care-l afecteaza si care sunt mai rele decat cancerul. Peste 80 de tari din lume, inclusiv Romania organizeaza anual „Saptamana creierului“.

Spuneti-ne cum ii ajuta acest eveniment pe oamenii de toate varstele sa inteleaga un organ atat de complex cum este creierul?

In Iasi, participantii, atat cei care fac demonstratii, cat si cei care le urmaresc, sunt organizati pe ateliere. Anul acesta, intre 6 si 9 aprilie, vom avea si un atelier foarte simpatic, atelierul care pune in prim-plan frica: unde se produce in creier, cum se produce, ce efecte are. Poate putini stiu ca frica are niste efecte foarte bune, frica in sine este un sentiment foarte bun, este o stare pozitiva pentru ca pune creierul intr-o stare in care, altfel, e foarte greu sa ajunga.

CV

Premiu pentru cercetare in domeniul medical
Numele: Bogdan Florin Iliescu
Data si locul nasterii: 20 aprilie 1976, Iasi
Starea civila: casatorit
Studiile si cariera: A absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa“ din Iasi. Este doctor in medicina si are studii postdoctorale la Rice University si University of Texas, Houston, SUA (2004-2007). A urmat mai multe stagii de specializare in neurochirurgie in Germania si in Franta. Este medic specialist neurochirurg la Spitalul „Prof. dr. Nicolae Oblu“, Iasi Asistent universitar la UMF„Gr. T. Popa“. In 2014 a primit premiul Ministerului Educatiei pentru cercetare in domeniul medical. Din 2014, este presedintele Asociatiei Creierului Iasi.
Locuieste in: Iasi

Sursa: Ceasca de Cultura

 

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss