C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Mâini curate într-un sistem al corupţiei

confronting-corruption2Avem corupţie peste tot, din motive a căror complexitate surclasează orice localizare. Modul de viaţă din România este unul profund deformat, oricât de hazardat ar părea, efect al traumatismelor de tot felul suferite sub comunism. E greu, unii spun imposibil, într-un asemenea context, pentru românii înşişi, să mai înţeleagă o separare dinamizantă a lucrurilor. Mult discutatul sistem piramidal, căruia i se suprapune confundabil ierarhia administrativă curentă, inerentă, se reformează permanent în termeni obiectivi. Românii trăiesc într-un duplicat care compromite orice, mai puţin mimarea. În primul rând, alinierea la o lume normală, menţinută la o distanţă continuu egală, fatală, strategică. Partidele politice profită din plin de această libertatea de mişcare într-un relativ creat special pentru autosubminarea colectivă. Nu educaţie directă, însă o oarecare asanare morală ar trebui să se regăsească în mişcarea politică generală. Societatea nu mai este animată decât de nişte probleme punctuale, elementare, dar nu şi aplicate, care dau tonul unor condiţionări dramatice.

Organizată minuţios, impunându-se prin frica autoritară pe care o degajă, corupţia are centrele ei, personalităţile şi instituţiile ei publice, statale. Ea a luat locul autoritarismului securisto-comunist, fără a-i fi preluat un minim de implicare pozitivă în administrarea societăţii. Un număr impresionant de persoane se află angajate în demersurile corupţiei, adevărate interfeţe ale dezastrului naţional. Reţele din care derivă reţele, persoane aglutinând tot felul de interpuşi, incluzând, cum altfel, o contrafăcută meritocraţie publică. În condiţiile în care justiţia nu poate înlocui urgenţele zilei, oricât ar fi de independentă şi bine pusă la punct, corupţia are soluţiile ei pentru orice. Bazându-se pe tăcerea generală, ale cărei cauze ţin de resorturile terorii, mediul corupţiei are nestânjenit ţara la dispoziţie printr-un fel de acceptare generală.

Descentralizarea administrativă, în absenţa căreia sunt imposibile reforma Justiţiei şi conectarea la fondurile europene pentru dezvoltare, a intrat în blocaj. Guvernul lui Victor Ponta se joacă de-a legile, agitând tot felul oferte care dezechilibrează şi mai mult România. În linia fostei propagande comuniste, viaţa devine tot mai bună, pe hârtie, în realitate, situaţia fiind într-un minus previzibil. Cei care trag de timp, în încercarea de a da puterii pe care o deţin o dimensiune total incontrolabilă, situează cu acuitate ţara într-un atemporal specific dictaturilor. Când vocile principale ale partidelor au mari probleme cu justiţia, e greu de înţeles cum aceste entităţi mai funcţionează în administrarea treburilor publice. Desigur, problemele eşaloanelor superioare pot fi regăsite la bază. Un guvern compus din corupţi spune totul despre partidele în cauză. Mentalitatea pe care se constituie exerciţiul public în România acestui moment este una generată de abuz. Plasarea reformei în zonele deciziilor propagandistice, în care guvernul actual are deja o înfiorătoare experienţă, susţine sistemul în tarele sale de neclintit. Faptul că unii înalţi funcţionari publici au plătit sau plătesc, în acest moment, cu libertatea s-a transformat în simple remanieri. Amplitudinea acestor cazuri este livrată etichetei de epurări politice, corupţii între ei. După cum este constituit sistemul, lucrurile pot căpăta, implicit, un asemenea contur absolut năucitor.

Aparent imposibil, însă, chiar un grup mic de politicieni ar trebui să se rupă de inerţia dominantă, pentru adevărata reformă. Una care să înceapă obsedant cu clasa politică, aflată într-o poziţie abuzivă de peste 20 de ani. Justiţia, în această luptă anticorupţie, are nevoie de un parteneriat susţinut cu societatea şi cu o parte a clasei politice, altfel totul va rămâne o mascaradă anticipând un război al celor pentru care puterea este armă personală. Apoi, pentru a nu degenera într-o vinovăţie instant a omului politic şi a politicii democratice. Pădurile ţării au fost puse la pământ şi prin tăcerea comunităţilor locale. Legi abuzive, contestabile din start, au trecut prin Parlament şi cu acceptul opoziţiei. Obişnuită cu abuzul, făcând parte din el, fiindu-i imposibil să-l limiteze, societatea a ajuns astăzi la fel de incriminantă precum clasa politică, fiind obligată să achite împreună nota de plată.

Marile averi şi cariere ale României stau sub imensa vulnerabilitate a sistemului, în perspectiva legică a declanşării unei autoexplozii imediate. Într-atât de găunoase, uriaşe, sfidătoare, atotputernice au devenit acestea, încât regăsirea lor în peisaj ar trebui asimilată de-a dreptul criminalităţii politico-administrative. Un spaţiu de siguranţă va trebui lărgit şi garantat între cetăţeni, între aceştia şi instituţii, iar încălcarea acestuia supus unei legislaţii pe măsură. Autoritatea organismelor publice va trebui adusă democratic acolo unde sub comunism, şi ulterior, nu a fost nici o clipă. Când legislaţia va fi corectă, nimeni nu se va mai putea situa deasupra ei, oricine ar fi.

Configurarea sistemului actual, prin deturnările tipice, transformă victimele în vinovaţi, şi invers, într-un vodevil consternant. Având în faţă un asemenea fundal sumbru, destabilizant, justiţia poate fi oricând blocată sau, de ce nu, nedreaptă.

Autor: Ioan Vieru

Sursa: Cotidianul

Related Posts

3 Responses “Mâini curate într-un sistem al corupţiei”

  1. REALISTUL says:

    “Avem corupţie peste tot, din motive a căror complexitate surclasează orice localizare. Modul de viaţă din România este unul profund deformat, oricât de hazardat ar părea, efect al traumatismelor de tot felul suferite sub comunism.” Fals,cat se poate de fals, ce convenabil si la moda e sa dam vina in totalitate pe “tarele” mostenite de la sistemul comunist(comunism= capitalism de stat, vs. capitalism privat). Coruptia ne convine sau nu, a fost este si va fi “ideologia dominanta “, pe meleagurile mioritice, face parte integranta din gena poporului roman, sadita de boierii pamanteni si voievozi,altoita de fanarioti sub imperiul otoman si fardata dupa modelul occidental de burgezia cosmopolita autohtona dupa 1881. In Romania sa te capatuiesti sau sa iti consolidezi averea ai nevoie de o functie publica, o “dregatorie”, cele mai profitabile afaceri pe meleagurile mioritice au fost , sunt si vor fi cu statul,indiferent ca statul e minimal(in capitalism)sau totalitar(in comunism).In comunism coruptia exista in adevaratul sens in domeniul comertului, pentru un post bun in comertul socialist trebuia sa ai spirit intreprinzator (sa fi capitalist) sa imparti profitul ca altfel te calca militia economica,”ilicitul”, daca erai bun,te orientai catre comertul exterior, capatai imunitate la valuta si aur.Perioada interbelica se aseamana izbitor de mult cu cea de azi in afaceri cu statul si coruptie. Escrocheria Amstrong-Fokker din 1925,astazi transpusa cu avione F16, tancurile Skoda in interbelic vs. afacerea Motorola, as putea sa mai continui cu exemple similare interbelic vs. postdecembriste, dar ma scarbesc si imi stric ziua.Nimic nou sub soare(-le mioritic)vorba Ecleziastului

  2. mike says:

    va reproduc un pasaj dintr-o tableta a lui arghezi din 1930.vobeste de la sine:
    “nepotii patriarhului Miron Cristea se inmultisera ca paduchii si,in vremea Regentei,ei amenintau sa devie o sinistra calamitate pentru toate treburile publice,patriarhul find aprovizionat cu nepoti…”(T.Arghezi-Scrieri-vol.40,pg.339)

  3. Incoruptibilul Intelectual says:

    Exact asta vroiam sa comentez si eu la inceput, bis si din partea mea. Esentialul articolului nu a fost explicat cum trebuie de antecomentatorul meu. Pai SISTEMELE sunt defapt de vina ca e comunism sau capitalism, insasi meseria de POLITICIAN este gresit inteleasa. Politicianul nu face nimic concret decat pt propria persoana deci apriori se poate considera ca fiind un escroc. Esti cumva handicapat si nu te poti reprezenta deci ai nevoie de un reprezentant? Vrajeala asta cu parlamentul a fost inventata de aceasi clasa care conduce si azi, vechiul razboi dintre bogati si puternici si cei multi saraci si prosti. Grecii si spaniolii au avut revolutii anarhiste care promovau libertatiile si egalitatea in drepturi dar au fost invinse de aceleasi plutocratii ascunse deghizate in parlamente si guverne asa zisele “democratii occidentale”. “Aparent imposibil, însă, chiar un grup mic de politicieni ar trebui să se rupă de inerţia dominantă, pentru adevărata reformă.” aceasta marota nu mai prinde la publicul ce se cere prost Domnu` Vieru. Suntem mai inteligenti decat v-am lasat sa credeti. Mai schimbati domle placa ca e veche deja. Daca am demonstrat ca politicianul se poate sterge din nomenclatorul de meserii va garantez ca intr-o societate de tip anarhist vor disparea si avocatii si judecatorii si juristii in general din lipsa de lucru nu din cauza ca nu ar fi nevoie de asa ceva. Am dat din casa prea mult cred insa sunt convins ca majoritatea habar nu au unde bat eu defapt dar lasa ca macar REALISTUL sa prins sigur de ce zic, o simt. Pace si voie buna…

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss