C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Ma­jorarea salariului minim va încuraja populaţia aflată în sistemul ajutoarelor so­ciale să îşi găsescă mai repede un loc de muncă

salariu-minimUn salariu minim majorat ar conduce la o creştere a salariului mediu şi la o diminuare a exodului de personal calificat  – Nivelul actual nu îi descurajează pe investitori, ci este mai degrabă favorabil investiţiilor în regim lohn  – Salariul minim trebuie să crească pentru că este apropiat de valoarea ajutorului de şomaj.

Investitorii nu vor ocoli România şi nici nu vor renunţa la activităţile din ţară dacă salariul minim va creşte de la nivelul actual de 1.050 de lei brut la 1.200 de lei începând cu anul viitor, aşa cum era programat, spun o parte dintre reprezentanţii mediului local de business.

În opinia lui Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco România, salariul minim (care este de 777 de lei pe lună „în mână“) trebuie să crească pentru că este destul de aproape de nivelul ajutorului de şomaj (care are o valoare minimă de 375 de lei la care se adaugă procente din salariul din ultimul an, în funcţie de cotizaţii). Com­paniile au nevoie de forţă de muncă suplimentară – având în vedere că în unele zone ale ţării există un mare deficit de candidaţi -, iar acest deficit ar putea fi atenuat dacă unii oameni ar ieşi din categoria „asistaţilor“ pentru a fi salariaţi.

„Este discutabil im­pactul creşterii salariu­lui minim asupra investito­rilor. Nu credem că aceştia vor pleca din economie sau vor ocoli România din cauza unor salarii minime mărite. Din contră, ma­jorarea salariului minim va încuraja populaţia aflată în sistemul ajutoarelor so­ciale să îşi găsescă mai repede un loc de muncă. Există deja probleme foarte mari cu asigurarea necesarului de forţă de muncă la multe companii. În acelaşi timp, România, chiar şi cu majorarea respectivă, rămâne atractivă pentru investitori“, a spus Florin Godean de la Adecco.

De aceeaşi părere este şi Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorului de aluminiu Alro Slatina şi Alrum Tulcea, care sugerează că strategia economică a unei ţări poate fi orientată în funcţie de nivelul salariului minim.

„Nu consider că în România s-a ajuns cu salariul minim la un nivel care să îi descurajeze pe investitori (în special pe investitorii străini). Dar aş nuanţa puţin: contează ce investiţii ne dorim în ţară. Dacă se va investi în producţie tip lohn, atunci salariul minim contează în măsură mare. Lucrătorii sunt slab calificaţi sau chiar necalificaţi, iar investitorii privesc cu multă atenţie nivelul salariului minim pentru că majoritatea sunt plătiţi cu acest salariu. În aceeaşi măsură sunt preocupaţi de asta şi micii investitori români sau cei care îşi propun să devină antre­prenori. Lipsa de pre­dictibilitate cu privire la cum va rula afacerea îi determină să fie foarte precauţi în ce priveşte costurile de personal“, a spus Nicu Durău, care coordonează politicile de resurse umane pentru 2.500 de salariaţi la Slatina şi pentru 700 la Tulcea.

În opinia lui, nu se poate oferi un răspuns în „alb sau negru“ în ceea ce priveşte oportunitatea de creştere a salariului minim, însă se pot analiza câteva efecte ale acestei măsuri.

„În primul rând investitorii sunt interesaţi de predictibilitate. În sensul că ar fi foarte util pentru ei dacă ar cunoaşte un calendar de creştere a salariului minim, eventual completat cu politici de taxe pe muncă astfel încât să îşi poată face planuri de afaceri cu o acurateţe rezonabilă. Temerea lor este că acest salariu ar putea creşte oricând prin decizii politice populiste fără argumente sau suport economic“, a mai spus Nicu Durău.

Şeful Adecco a mai precizat că problema majoră a salariului minim este reprezentată de inconsecvenţa guvernelor care tratează acest subiect.

„Este foarte periculos pentru piaţa muncii ca o astfel de măsură (de creştere) să fie anulată brusc. Există companii care cu siguranţă şi-au făcut bugetele pentru 2016 luând în calcul această creştere, iar acum trebuie să îşi revizuiască o parte foarte mare din ele“, a mai spus Godean.

El a mai spus că majorarea salariului minim pe economie nu îi va împinge pe anga­jatori în „zona gri“ a fiscalităţii muncii.

„Există exemple de bună practică din partea ITM-ului sau chiar a ANAF-ului că o legislaţie aplicată cu rigoare poate aduce echilibru în sistemul de impozitare. Nu credem că majorarea salariului minim va încuraja munca la negru“, a spus Godean.

O comparaţie a salariului minim din România cu cel din alte state din Uniunea Europeană arată cât de mare este decalajul dintre nivelul de trai al angajaţilor români faţă de cel al angajaţilor din Franţa, Germania, Belgia, Spania sau Ungaria.

În prezent, salariul minim din România este de circa 220 de euro (penultimul loc din Uniunea Europeană, în faţa Bulgariei), în timp ce în Belgia şi Olanda nivelul a depăşit valoarea de 1.500 de euro pe lună, Germania – care a introdus anul acesta salariul minim – se apropie de 1.500 de euro minim pe lună, iar în Spania a ajuns la circa 760 de euro pe lună.

„O creştere a salariului minim ar atrage după sine şi o creştere a salariului mediu, a salariilor pentru specialişti şi muncitori calificaţi, iar pe cale de consecinţă am putea spera la diminuarea exodului de forţă de muncă calificată (pe termen mai lung poate chiar de revenire în ţară într-o oarecare măsură). Însă pentru aceasta este nevoie ca investiţiile şi locurile de muncă create să fie, preferabil, în industrii de vârf, cu valoare adăugată mare, care să crească competitivitatea economiei şi nu în procesare de bază, cu forţa de muncă slab calificată. Un exemplu ar fi industria IT&C, unde nimeni nu este interesat de salariul minim“, a mai spus Nicu Durău. Pentru o companiel ca Alro, mai spune el, eventuala creştere a salariului minim la 1.200 de lei în 2016 nu ar avea un impact direct, întrucât salariul minim în companie este peste această valoare, însă poate crea dificultăţi în negocierile contractelor colective de muncă cu sindicatele.

Potrivit datelor Eurostat, România a beneficiat de a doua cea mai mare creştere a salariului minim în ultimul deceniu, acesta fiind, în euro, cu 176% mai mare faţă de nivelul din 2005, când un angajat român plătit la nivelul minim câştiga aproape 80 de euro pe lună. Spre comparaţie, tot în 2005, salariul minim din Franţa era de aproape 1.300 de euro, deci „baza“ de la care a pornit creşterea salariului minim din Franţa de acum un deceniu era de circa 16 ori mai mare decât nivelul din România.

Pe de altă parte, Vladimir Sterescu, directorul furnizorului de soluţii de externalizare CGS România, spune că majorarea la 1.200 de lei ar fi mai oportună pentru anul 2017 mai degrabă decât pentru anul 2016.

„Nu cred că IMM-urile îşi permit să susţină o creştere atât de mare a salariului minim dintr-o dată. Pe termen lung, creşterea salariului minim este o decizie bună, pentru că banii se întorc în consum, însă creşterile mari şi bruşte nu sunt benefice pentru investitori. Spre exemplu, în industria noastră, unde costurile salariale reprezintă o pondere importantă, salariile au crescut atât de mult încât acum nu mai jucăm în zona de «preţuri atractive» în materie de forţă de muncă“, a spus Sterescu, care conduce o companie cu 3.000 de salariaţi.

Guvernul Ponta lua în calcul majorarea salariului minim până la 1.200 de lei brut pe lună începând din luna ianuarie a anului 2016, însă actualul ministru al Finanţelor din guvernul condus de Dacian Cioloş, Anca Dragu, a spus că a început să facă o analiză de impact asupra creşterii salariului minim, pentru a vedea dacă aceasta va creşte sau nu de anul viitor.

Autor: Adelina Mihai

Sursa: Zf.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss