C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Klaus Iohannis a beneficiat de voturi necuvenite, obținute prin fraudă

VOTURI NECUVENITE PENTRU IOHANNIS: Judecatoarele Flavia Florenta si Florentina Parvu de la CA Timisoara au confirmat sentinta de condamnare a liderului PNL Sorin Frunzaverde cu un singur amendament, care zguduie soclul presedintelui Romaniei: „Contrar considerentelor primei instante, voturile realizeaza in sine scopul special cerut de norma de incriminare pe latura subiectiva a infractiunii, reprezentand folosul necuvenit urmarit” (Decizia)

59713-7195729-mediafax-foto-silvana-armat-1024x683_XL

Dupa cele doua case din Sibiu pierdute la Curtea de Apel Brasov prin decizii definitive dispuse in virtutea adagiului fraus omnia corrumpit – frauda corupe (ucide?) toate actele subsecvente, presedintele Romaniei Klaus Iohannis incaseaza o noua lovitura de imagine din partea instantelor. De aceasta data, lovitura vine de la Curtea de Apel Timisoara, si are legatura directa cu votul din turul II al prezidentialelor din 2014, scrutin care l-a propulsat pe Klaus Werner Iohannis in fruntea Palatului Cotroceni si in urma caruia liderul PNL Sorin Frunzaverde – unul dintre artizanii campaniei lui Iohannis – s-a ales cu dosar la DNA. Un dosar care pare insa ca se intoarce ca un bumerang impotriva sefului statului, considerentele retinute de instanta in hotararea definitiva de condamnare a lui Frunzaverde anuland moralmente o parte dintre voturile obtinute de candidatul Ales.

Decizia nr. 666 din 25 mai 2016 pronuntata de judecatoarele Flavia Maria Cristina Florenta si Florentina Parvu de la Sectia penala a Curtii de Apel Timisoara mentine aproape in totalitate dispozitivul si motivarea solutiei de la fond. Astfel, pe langa condamnarea la 2 ani inchisoare cu suspendare pentru folosire a influentei in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, stabilita prin sentinta nr. 1/16.01.2016 a judecatorului Robert Birsescu de la Tribunalul Caras-Severin, instanta de apel l-a obligat pe fostul vicepresedinte al Partidului National Liberal si presedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, sa frecventeze un program de reintegrare sociala. In ceea ce il priveste pe celalalt inculpat trimis in judecata, in iulie 2015, de procurorii anticoruptie, ex-vicepresedintele CJ Caras-Severin Ionesie Ghiorghioni, acesta a ramas cu pedeapsa initiala – 3 ani si 4 luni inchisoare cu executare si 27.000 lei amenda penala – primita pentru folosire a influentei in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, influentare a declaratiilor, fals intelectual si uz de fals.

In esenta, ambele instante – fond si apel – au stabilit ca Sorin Frunzaverde si-a exercitat influenta asupra secundului sau Ionesie Ghiorghioni, astfel incat acesta din urma sa determine 9 primari din judet (6 de la PSD si 3 independenti) sa convinga electoratul sa-l voteze pe candidatul PNL in cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din 16 noiembrie 2014. Pe o interceptare efectuata de SRI coroborata cu declaratiile martorilor, parchetul a acuzat, iar judecatorii au confirmat ca Frunzaverde i-a avertizat voalat pe cei 9 primari „traseisti”, prin mana sa dreapta Ghiorghioni, ca vor primi bugete pe 2015-2016 doar daca Iohannis va recupera diferenta de 10 procente care il despartea, la finele primului tur de scrutin, de contracandidatul PSD Victor Ponta. Altfel spus, un santaj ordinar.

Voturile obtinute prin influenta = foloase necuvenite

Solutiile celor doua instante (atasate la finalul articolului) nu coincid insa intru totul. Magistratii Curtii de Apel Timisoara nu au fost de acord cu judecatorul Robert Birsescu de la Tribunalul Caras-Severin in privinta unui aspect anume, care ar trebui sa-l puna pe ganduri pe Klaus Iohannis. Mai exact, judecatoarele Florenta si Parvu au tinut mortis sa puna semnul de egalitate intre voturi si „foloase necuvenite”. Spre satisfactia de altfel fireasca a procurorilor, instanta de apel a statuat ca voturile castigate prin influenta exercitata pe linie de partid cad sub incidenta penala a dispozitiilor art. 13 din Legea nr. 78/2000 care definesc si pedepsesc folosirea autoritatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Coruptia ucide voturile, cum s-ar zice.

La fond, judecatorul Robert Birsescu stabilise ca „beneficiile de imagine si de putere” obtinute de PNL constituie foloase necuvenite, si nu voturile, asa cum apreciase parchetul in concluziile sale: „Era cert ca in cazul in care acelasi candidat ar fi castigat alegerile, s-ar fi obtinut beneficii de imagine si de putere atat pentru partid, cat si pentru coinculpati. Asemenea foloase sunt, cert, necuvenite, pentru ca in loc sa se doreasca a fi obtinute legitim, prin mijloace loiale, s-a utilizat de catre inculpati influenta asupra unor primari… Nu este sustenabila pozitia acuzarii ca insesi voturile pe care inculpatii au dorit sa le obtina prin actele primarilor asupra carora aveau influenta, dar pe care totodata i-au si conditionat, sunt foloase necuvenite”.

Magistratul de la Tribunalul Caras-Severin a fost insa contrazis de judecatoarele Florenta si Parvu, care au statuat: „Contrar considerentelor primei instante, care a retinut ca voturile din turul II al alegerilor nu ar putea reprezenta folosul necuvenit, acestea neavand valoare intrinseca, instanta de apel constata ca, in cauza de fata, voturile pe care inculpatii doreau sa le obtina prin mijloace ilegale realizeaza in sine scopul special cerut de norma de incriminare pe latura subiectiva a infractiunii, reprezentand folosul necuvenit urmarit de catre acestia. Consolidarea functiilor in partid reprezinta doar mobilul, cauza interna a actiunilor inculpatilor”.

Curtea de Apel Timisoara reia aceasta teza in alte doua pasaje din decizie:

Analizand in continuare considerentele primei instante cu privire la imprejurarea ca inculpatii urmareauconsolidarea pozitiilor de forta si de autoritate in cadrul partidului, se constata ca, desi aceasta nu reprezinta folosul necuvenit urmarit de catre inculpati, folosul necuvenit fiind reprezentat de voturile pe care intentionau inculpatii sa le obtina prin mijloace ilegale, consolidarea functiilor in partid reprezinta insa mobilul actiunilor inculpatilor, cauza interna a actiunilor acestora (…).

Imprejurarea ca, ulterior savarsirii faptei, inculpatul Frunzaverde Sorin nu a mai candidat pentru o noua functie in partid nu este de natura a inlatura scopul in virtutea caruia a actionat cand a savarsit infractiunea. Mobilul infractiunii se raporteaza la data savarsirii faptei, fiind necesar si suficient ca la data exercitarii influentei, inculpatii au actionat cu scopul de a obtine foloase necuvenite reprezentate de un numar sporit de voturi pentru candidatul sustinut de catre formatiunea politica in cadrul careia detineau o functie de conducere. Neangajarea in alegerile care au urmat nu poate fi interpretata, cum solicita inculpatul, in sensul ca ab initio acesta ar fi fost dezinteresat de cariera sa politica viitoare (…)”.

Prezentam in continuare motivarea deciziei nr. 666/25.05.2016 a Curtii de Apel Timisoara in cazul lui Sorin Frunzaverde:

Analizand criticile formulate pe fondul cauzei, se constata urmatoarele

Instanta de fond a retinut o stare de fapt conforma cu realitatea, sprijinita pe analiza si interpretarea judicioasa a probelor administrate in cursul urmaririi penale si readministrate direct si nemijlocit in cursul judecatii in conditiile art. 374 alin. (7) C. pr. pen.

Fara a relua argumentatia extrem de detaliata a starii de fapt, redata in considerentele hotararii atacate, argumentatie pe care Curtea si-a insusit-o in intregime, astfel cum aceasta posibilitate este conferita de practica C.E.D.O. si potrivit careia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare (Helle impotriva Finlandei), se vor analiza criticile formulate in apel:

Din perspectiva art. 103 alin. 1 si 2 C. proc. pen. probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza. In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila. De asemenea, inculpatul se bucura de prezumtia de nevinovatie garantata de prevederile art. 4 alin 2 C. proc. pen. si orice indoiala se interpreteaza in favoarea sa. Totodata, inculpatul nu este obligat sa isi dovedeasca nevinovatia [art. 99 alin. (2) C. proc. pen.].

In cauza, fata de ansamblul materialului probator administrat in cursul procesului, instanta de apel constata ca prezumtia de nevinovatie garantata de dispozitiile art. 4 C. proc. pen. si art. 99 C. proc. pen., de care se bucura inculpatii, a fost rasturnata, vinovatia acestora rezultand dincolo de orice indoiala rezonabila, din materialul probator administrat.

Critica principala formulata de inculpati este in sensul ca in cauza nu s-a putut dovedi ca ar fi actionat in scopul obtinerii unui folos necuvenit, nefiind astfel intrunita latura subiectiva a infractiunii art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Cu privire la infractiunea prevazute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 comiterea acesteia de catre inculpatii Y (Sorin Frunzaverde, n.r.si X (Ionesie Ghiorghioni, n.r.) s-a probat indubitabil cu declaratiile martorilor D, E, F, G, H, I, J, K, L si M, inregistrarea ambientala din 12.11.2014 si interceptarile telefonice, transcrise la dosarul cauzei, care demonstreaza ca la data de 12.11.2014, intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale, inculpatul Y, folosind influenta si autoritatea sa de vicepresedinte al Partidului National Liberal, dar si de presedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin, i-a cerut inculpatului X, prim-vicepresedinte al Filialei Caras-Severin a PNL, sa se deplaseze in teritoriu, sa ia legatura cu toti primarii care au plecat din cadrul PNL si sa le solicite sa determine oamenii sa voteze cu A (Klaus Iohannis, n.r.). Pentru a-i determina pe primari sa actioneze in sensul solicitat, inculpatul Y i-a cerut inculpatului X sa le transmita acestora ca de rezultatul votului se va tine cont la impartirea de catre Consiliul Judetean a bugetelor pe anii 2015-2016 pentru primarii.

In continuare, in zilele de 12 si 13.11.2014 inculpatul X a luat legatura cu 9 primari din judet carora le-a solicitat, folosindu-se de autoritatea si influenta sa de prim-vicepresedinte al Filialei Caras-Severin a PNL, dar si de vicepresedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin, sa faca demersuri favorabile candidatului PNL, A. Pentru a-i determina sa procedeze in acest sens, X le-a transmis ca de rezultatul votului vor depinde alocarile bugetare efectuate de Consiliul Judetean catre primarii pentru anii 2015 si 2016 (respectiv pana la terminarea mandatului conducerii CJ Caras-Severin). Totodata, pentru a da greutate mai mare mesajului, X a dat de inteles interlocutorilor ca acesta vine si din partea presedintelui Y.

Potrivit art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificarile si completarile ulterioare), constituie infractiune fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat, patronat ori intr-o persoana juridica fara scop lucrativ, de a folosi influenta ori autoritatea sa, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altii de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Prin folosirea influentei sau autoritatii se intelege intrebuintarea, uzitarea capacitatii persoanei de a schimba o decizie sau hotarare ca urmare a functiei pe care o detine. Influenta, in sensul in care intereseaza, reprezinta aptitudinea/ capacitatea persoanei care exercita o functie de conducere intr-un partid, in cazul de fata, de a avea trecere, de a insufla cuiva schimbarea de atitudine, conceptie, hotarare, decizie, ca urmare a functiei pe care o detine. Autoritatea este prestigiul, consideratia, vaza, general acceptate, ale persoanei care indeplineste functia impusa subiectului activ al infractiunii.

Exercitarea de catre inculpati a influentei ca urmare a functiilor politice detinute intr-un partid politic este demonstrata de faptul ca inculpatul Y era vicepresedinte al PNL, iar inculpatul X era prim-vicepresedinte PNL Caras-Severin, functie subordonata politic celei ocupate de inculpatul Y.

Imprejurarea ca cei 9 primari nu mai erau membri PNL la data folosirii influentei fata de acestia, 6 fiind membrii PSD, iar 3 independenti, nu are valentele invederate de catre inculpat in sensul ca nu ar mai fi subiect activ al infractiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000. In primul rand, art. 13 din Legea nr. 78/2000 cere ca subiectul activ sa detina o functie de conducere, in speta interesand functia de presedinte de partid. Legiuitorul nu impune insa conditia ca destinatarul influentei sa faca parte din acelasi partid cu subiectul activ, ci doar ca o asemenea influenta si autoritate sa rezulte din functia detinuta.

De asemenea, cu privire la cei 9 primari PSD sau independenti, inculpatii aveau autoritate, in conditiile in care toti acesti primari au facut parte din PNL, parasind partidul profitand de OUG 55/2014, care permitea acest lucru fara pierderea mandatului de primar. Cu toate acestea, influenta celor doi inculpati asupra respectivilor primari s-a mentinut, fiind recunoscuta ca atare atat de catre inculpati, cat si de catre primarii in cauza.

Astfel, din inregistrarea ambientala din 12.11.2014 vizand convorbirea inculpatului Y cu inculpatul X si martorul D, reiese ca ‘fostii primari PDL si PNL’ continuau sa se afle sub sfera de influenta a celor doi inculpati, aspect demonstrat de mesajul care trebuia sa li se transmita, care era in sensul ca ‘noi am inteles, ca oricum raman cu noi’, ca ‘ei sunt tot ai nostri… Domnu presedinte a inteles, da, dar acuma e timpul sa dovediti ca ramanem impreuna…’. Influenta certa pe care inca o exercitau asupra acestora este subliniata si de solicitarea expresa a inculpatului Y de a se face apel la persoana sa in discutiile pe care cei doi mesageri, inculpatul X si martorul D, aveau a le purta cu primarii, ‘domnu presedinte va roaga sa incercati sa il ajutati, importanta e si pozitia domniei sale’, sau ‘important pentru noi ca si judet, pentru mine… bagati-ma si pe mine…’. Aceasta influenta rezulta si din declaratia candida a inculpatului X, acesta recunoscand ca primarii erau obligati fata de el intrucat i-a sprijinit in obtinerea functiilor detinute, ca si din continutul interceptarii convorbirilor telefonice din 12 si 13.11.2014 purtate de inculpatul X cu primarii in cauza, in care inculpatul a folosit in mod recurent fata de fiecare primar afirmatia ca ‘figurezi baiat de-al nostru’ sau ‘voi sunteti baietii nostri’, fara ca vreunul dintre cei vizati sa dezavueze afirmatia.

Raspunzand altei critici din apelul inculpatului X, se constata ca, odata intrunita calitatea de subiect activ al infractiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, prin prisma functiilor de conducere detinute de cei doi inculpati in cadrul unui partid, in niciun caz nu se poate face abstractie de celelalte functii detinute de catre cei doi inculpati, in cazul de fata presedinte, respectiv vicepresedinte de Consiliu Judetean, acestea venind sa augmenteze influenta si autoritatea detinuta de cei doi, cum corect a constatat si prima instanta. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in demersul de exercitare a influentei derivate din functiile de conducere din cadrul PNL, influenta care, dupa cum s-a aratat, era suficient de puternica asupra destinatarilor, inculpatii X si Y nu au ezitat sa aminteasca si de functiile de conducere in administratia publica, or, un asemenea dublu recurs la putere nu poate sa profite inculpatilor.

Analizand in continuare, se consta ca in cauza este intrunit elementul material al laturii obiective a infractiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, intrucat se constata ca folosirea de catre inculpati a influentei ori autoritatii derivate din functia de conducere a unui partid a fost exercitata in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani foloase necuvenite.

Contrar considerentelor primei instante, care a retinut ca voturile din turul II al alegerilor nu ar putea reprezenta folosul necuvenit, acestea neavand valoare intrinseca, instanta de apel constata ca in cauza de fata, voturile pe care inculpatii doreau sa le obtina prin mijloace ilegale realizeaza in sine scopul special cerut de norma de incriminare pe latura subiectiva a infractiunii, reprezentand folosul necuvenit urmarit de catre acestia. Consolidarea functiilor in partid reprezinta doar mobilul, cauza interna a actiunilor inculpatilor.

Principiile generale cuprinse in art. 1 si 2 din Constitutia Romaniei reglementeaza prevalenta statului de drept si faptul ca poporul roman este singurul in drept sa exercite suveranitatea nationala prin organele reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice, corecte, precum si prin referendum. Dreptul la alegeri libere are si reglementare conventionala, prin art. 3 din Primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea E.D.O. asezand acest drept in cele cu caracter social-politic, alegerile libere, libertatea de exprimare si libertatea dezbaterilor politice formand temelia oricarei democratii. (Tanase si Chirtoaca c. Moldovei, Hotarare 18.11.2008, Boskoski c. Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, 02.09.2004). Alegerile constituie, prin urmare, modalitatea prin care poporul isi desemneaza organele reprezentative chemate sa exercite suveranitatea nationala in numele acestuia.

Ca un corolar al acestui drept, Legea nr. 14/2003 a partidelor politice stabileste la art. 1 si 2 ca partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Prin activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.

Pe cale de consecinta, pentru orice formatiune politica obtinerea numarului necesar de voturi pentru candidatii sustinuti asigura beneficiul succesului electoral al formatiunii, fiind un scop legitim. Organele de conducere ale partidelor au ca sarcina principala obtinerea unor rezultate favorabile in cadrul oricaror alegeri, rezultate care se masoara prin numarul de voturi obtinute. Ca este asa o demonstreaza atat statutul PNL care, in aceasta privinta, nu difera de al altor partide, cat si declaratiile inculpatilor, care au aratat in aparare ca au actionat in acest mod considerand ca respecta legislatia si statutului partidului.

Este cert ca toti membrii unui partid au sarcina de a depune eforturi in campania electorala, pentru maximizarea numarului de voturi obtinute de formatiunea lor politica, actiune care, daca se desfasoara cu respectarea legii, asigura buna desfasurare a procesului democratic de desfasurare a alegerilor, drepturile electorale fiind exercitate asumat si informat de catre cetateni. Problema in cazul inculpatilor este modalitatea concreta in care au pus in practica acest deziderat. Astfel, daca pentru obtinerea voturilor necesare unui obiectiv electoral se incearca utilizarea unor mijloace nelegale, apte sa altereze liberul exercitiu democratic, scopul in care se actioneaza devine unul ilicit, iar reputatul beneficiu al succesului electoral reprezinta un folos necuvenit. Caracterul necuvenit al folosului decurge din faptul ca atingerea scopului urmarit (obtinerea unui numar mai mare de voturi pentru candidatul sustinut de catre inculpati) s-a bazat si pe mijloace interzise de lege constand in conditionarea alocarilor bugetare catre primarii care au parasit partidul si prin atragerea in aceasta actiune electorala a secretarilor unitatilor administrativ teritoriale, functionari publici carora le sunt interzise asemenea activitati. Orice rezultat, orice urmare obtinuta prin metode care contravin legii reprezinta intotdeauna un folos necuvenit, in sensul art. 13 din Legea nr. 78/2000, cum s-a aratat si in jurisprudenta ICCJ – Sectia penala, Sentinta penala 341/2015, definitiva prin Decizia 114/2016.

In concret, se constata ca inculpatii nu au avut discutii politice de mobilizare a electoratului intr-un anumit sens, cu membrii propriului partid, ci cu primarii care au parasit formatiunea P.N.L., (6 PSD, 3 independenti) in privinta carora nu mai puteau justifica actiuni legal incadrate in activitati politice specifice campaniei electorale desfasurate de membrii propriului partid, asa cum se sustine. De altfel, daca solicitarea inculpatului Y ca primarii, care nu mai faceau parte din propriul partid, sa mobilizeze electoratul intr-un alt sens, ar fi fost perceputa ca o activitate licita, de campanie electorala in limitele legii, nu s-ar mai fi justificat impunerea expresa a unui caracter conspirat al intalnirilor pe care le-a solicitat cu acesti primari: ‘Intre patru ochi! Voi cu primaru, da?’.

De asemenea, din inregistrarea ambientala din 12.11.2014, coroborata cu declaratiile martorului D, rezulta ca inculpatul Y a solicitat atragerea in campania de mobilizare a electoratului inclusiv ‘fiecare secretar, afara de cei de la primariile PNL’. in privinta acestora cu atat mai mult nu se puteau justifica actiuni politice specifice campaniei electorale, in conditiile in care, cum corect a constatat prima instanta, secretarii de UAT-uri sunt functionari publici, carora Legea nr. 188/1999 le interzice orice asemenea activitati cu caracter politic.

Cum pertinent a apreciat si prima instanta in urma analizarii inregistrarii ambientale din 12.11.2014, solicitarea inculpatului Y fata de martorul D secretar al Judetului Caras-Severin, a fost una imperativa, nu o simpla rugaminte, martorul confirmand ca a dat curs acestei solicitari deplasandu-se in teritoriu pentru a lua legatura cu mai multi secretari de primarie.

Criticile din apelul inculpatului Y privind analiza inregistrarilor ambientale de catre prima instanta, analiza apreciata ca neintemeiata, sunt nefondate. Prima instanta, analizand mesajul transmis catre secretarii U.A.T.-urilor, functionari publici, a apreciat in mod pertinent ca este unul manipulator, apt sa le infranga acestora eventuala rezistenta in fata indemnului de a incalca legea. Aprecierea instantei nu este o simpla ipoteza care nu s-ar baza pe probe, fiind dimpotriva, o analiza in concret a probelor administrate, respectiv a continutului inregistrarii ambientale si a declaratiei martorului D raportat la prevederile care reglementeaza statutul si obligatiile functionarilor publici. Astfel, in mod pertinent prima instanta, stabilind ca, raportat la dispozitiile Legii 188/1999 si Legii 215/2001, secretarii de UAT nu puteau desfasura nicio activitate publica politica, a analizat solicitarea adresata in mod clar acestora, de catre inculpatul Y, de a se implica in orientarea voturilor electoratului. Analiza detaliata a modului in care a fost adresata solicitarea inculpatului catre acesti functionari publici a fost in mod pertinent orientata catre deslusirea scopului imediat al actiunilor inculpatului (obtinerea unui numar mare de voturi) dar si a scopului mediat (consolidarea pozitiei in cadrul partidului), neputand fi analizata din alta perspectiva, in conditiile in care reprezinta o actiune incadrata in latura obiectiva a infractiunii de care este acuzat.

Nu este fondata nici critica in sensul ca prima instanta ar fi adus completari unei probe directe, inregistrarea ambientala. Din motivarea instantei rezulta ca formula ‘Deci, adauga instanta, toti le erau datori inculpatilor si asupra tuturora ei aveau influenta’, nu reprezinta o replica din conversatie adaugata de catre prima instanta, ci concluzia instantei in urma analizarii convorbirii in care inculpatul Y transmitea ca solicitarile sale sunt adresate inclusiv primarilor independenti fata de care pretindea un ascendent.

Concomitent cu destinatarii actiunilor de influentare din partea inculpatilor, mijloacele folosite de catre acestia, prin conditionarea bugetarilor pe 2015/2016, fixeaza definitiv mijloacele ilegale prin care se urmarea obtinerea unui numar mai mare de voturi, realizand scopul special in sensul art. 13 din Legea nr. 78/2000, intrucat ca rezultat obtinut prin metode care contravin legii reprezinta un folos necuvenit.

Astfel, din inregistrarea ambientala, ca si din declaratiile martorului D, rezulta in mod cert ca mesajul care trebuia transmis primarilor ca si secretarilor de primarii era in sensul ca alocarile bugetare catre UAT-urile pe care ei le conduceau vor fi in functie de rezultatul votului din turul doi de scrutin. Demonstrative sunt in acest sens afirmatiile inculpatului Y, care nu lasa loc de interpretare, in sensul ca trebuie transmis primarilor ca ‘suntem in relatii bune cu orice Guvern vine, dar noi dam banii pe 2015, 2016′ sau ca PSD-ul nu le va mai da bani de la guvern pentru ca nu mai au de unde, sau pentru ca nu va mai exista interes, acesta punctand ca ’mai vin doua bugete… vom tine cont, ei is tot ai nostri’.

Fata de aceste afirmatii explicite, nu poate fi primita apararea inculpatilor in sensul ca bugetarea s-a facut pentru UAT-uri de catre guvern, prin mecanisme fixe fara ca inculpatii sa poata interveni, astfel incat primarii nu aveau de ce sa creada ca vor fi dependenti de bugetarea Consiliului Judetean Caras-Severin.

Pe de o parte, cum corect a constatat si prima instanta si cum se arata si prin rechizitoriu, repartizarile bugetelor primariilor direct de catre guvern urma a avea loc din 2015, la data exercitarii influentei de catre inculpati, in 2014, alocarile bugetare avand loc conform Legii 273/2006 de catre consiliile judetene. Acest aspect este confirmat si de catre martorul D care a aratat ca exceptand anul 2015 aceste alocari s-au realizat prin consiliul judetean. De asemenea, cum pertinent a constatat prima instanta, din declaratiile aceluiasi martor, care se coroboreaza partial si cu declaratiile inculpatului Y, rezulta ca la nivelul Consiliului Judetean Caras-Severin existau mecanisme legale prin care un organism colegial format din coinculpati, un functionar executiv al Consiliului Judetean Caras-Severin si al treilea vicepresedinte, decideau ordinea de prioritate a aprobarii cererilor de bugetare inainte de inaintarea sa organelor competente a aproba dispunerea finantarii. Imprejurarea ca exista posibilitatea contestarii acestor decizii de catre primari nu are relevanta in conditiile in care se confirma existenta unui filtru al bugetarilor la nivelul Consiliului Judetean, filtru la care inculpatii aveau acces.

Pe de alta parte, imprejurarea invederata de catre inculpati in sensul ca nu ar fi dispus de parghiile legale pentru a conditiona alocarile bugetare sau cuantumul derizoriu al fondurilor care depindeau de Consiliul Judetean nu permite concluzia ca mesajul transmis catre primari era unul nedemn de a fi luat in seama de catre acestia.

Dimpotriva, din inregistrarea ambientala din 12.11.2014 rezulta ca de la inceput mesajul a fost elaborat de catre inculpatul Y mizand pe tema alocarilor bugetare, pentru a avea forta de convingere, elocventa fiind in acest sens solicitarea acestuia de a se transmite primarilor ca ‘suntem in relatii bune cu orice Guvern vine, dar noi dam banii pe 2015, 2016′ sau ca PSD-ul nu le va mai da bani de la guvern pentru ca nu mai au de unde, sau pentru ca nu va mai exista interes, acesta punctand ca ‘mai vin doua bugete…vom tine cont, ei is tot ai nostri’.

Rezultatul interceptarilor convorbirilor telefonice purtate de catre inculpatul X cu martorii E, F, G, H, I, J, K, L si M confirma punerea in practica a strategiei elaborate de catre inculpatul Y, in toate aceste convorbiri inculpatul X mentionand bugetele din anul urmator. Spre exemplu (fara a reda toate aceste discutii), in convorbirea cu martorul E incupatul X afirma explicit ’Da dragule, numa vezi… vin doua bugete, anu viitor…’, mesaj perceput de catre martor in sensul ca viza alocarile bugetare viitoare. In convorbirea cu martorul F, inculpatul afirma ‘Vezi ce faceti ba, nu discrepanta aia asa mare ma, ce…, ca ziceam ca sunteti de-ai nostri, vin… bugetele anu viitor… V-am lasat de anu asta bugetele, ce…, chiar asa?’, in declaratia din cursul urmaririi penale martorul admitand ca mesajul a fost in sensul ca vor fi repercusiuni la alocarea bugetelor pentru primarie, in sensul primirii unor bugete diminuate pe 2015-2016. In convorbirea cu martorul L, inculpatul il atentioneaza in acelasi sens: ‘voi sunteti baietii nostri, ati plecat… v-or dat niste bani, da bugetele de anu viitor si peste doi ani, 2015, 2016 is la Consiliu’, martorul aratand in declaratia din cursul urmaririi penale, mentinuta in fata instantei, ca a perceput solicitarea ca pe o avertizare, neimplicarea sa in sustinerea candidatului PNL avand drept consecinta pe viitor alocarea unor bugete mai mici, discutia fiind una serioasa. In mod similar, inculpatul X ii transmite martorului H ca ’vin bugetele… la anu, de acu… doi ani… N-as vrea sa fiu pus in posturi de alea de… sa zic ca omu ala ca lumea nu-i cu noi’martorul nerepudiind solicitarea, in declaratia din cursul urmaririi penale aratand ca a inteles ca erau in discutie bugetele pe urmatorii ani in schimbul lipsei de implicare in sustinerea candidatului PSD.

In concluzie, din toate aceste convorbiri rezulta ca mesajul elaborat de catre inculpatul Y in jurul alocarilor bugetare a fost transmis ca atare primarilor. De asemenea, raspunsurile interlocutorilor sunt elocvente, toti aratand ca au inteles referirea la alocarile bugetare, fara ca vreunul macar sa se declare sceptic ca ar sta in puterea inculpatului alocarea bugetara.

Prin urmare, declaratiile martorilor F, I, J, H, M din fata instantei in sensul ca nu a luat discutia cu X ca pe o amenintare pentru ca stiau ca alocarile bugetare nu ar depinde de inculpati nu pot fi apreciate decat pro causa sau, in cel mai bun caz, expresia analizarii post factum a realitatii juridice. Cu toate acestea, este cert ca la momentul convorbirilor purtate cu inculpatul X (deci la data exercitarii de catre acesta a influentei) reactia destinatarilor a fost una de achiesare.

De altfel, inclusiv in fata instantei, martorul F, intrebat fiind daca X avea influenta asupra sa, admite ca in privinta atributiilor functiilor pe care le exercitau cei doi au existat raporturi intre ei, iar martorul L in fata instantei a aratat ca a interpretat solicitarile telefonice ale lui X ca pe un santaj, chiar daca nu erau mijloace de presiune sau de razbunare la adresa sa, intrucat inculpatul i-a atras atentia sa aiba grija ca pana in 2016 tot ei sunt.

Mai mult, influenta exercitata in sensul art. 13 din Legea nr. 78/2000 nu este echivalenta cu constrangerea, ca atare este irelevant ca majoritatea primarilor nu s-ar fi simtit amenintati de posibilitatea inculpatilor de a influenta bugetele UAT-urilor.

Prin urmare, din moment ce inculpatii au folosit in mod deliberat tema conditionarilor bugetare pentru a-i influenta pe primarii care nu mai faceau parte din PNL sa se implice in campanie in favoarea reprezentantului sustinut de acest partid, imprejurarea ca in realitate posibilitatile lor de a interveni in alocarile bugetare erau limitate nu demonstreaza lipsa modului ilicit de actiune ci, cel mult intentia inculpatilor de a-i si induce in eroare pe destinatarii influentei.

Imprejurarea ca secretarii de UAT-uri si primarii nu au cedat influentei exercitate de catre cei doi inculpati si nu au trecut la masuri de influentare a votantilor nu are nicio consecinta asupra tipicitatii infractiunii prev. de art. 13 din Legea 78/2000. Scopul special atasat laturii subiective, cum este determinant de art. 13 nu trebuie atins, fiind suficient ca acesta sa existe la momentul savarsirii actiunii de folosire a influentei. De altfel, in sarcina inculpatilor nu s-a retinut o infractiune la regimul electoral, care ar fi presupus actiuni concrete privind influentarea votului alegatorilor, infractiunea prev. de art. 13 din Legea 78/2000 avand ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la corecta folosire a prerogativelor conferite de functiile de conducere. Or, aceste prerogative au fost folosite intr-un mod nepermis de catre inculpati.

Analizand in continuare considerentele primei instante cu privire la imprejurarea ca inculpatii urmareau consolidarea pozitiilor de forta si de autoritate in cadrul partidului, se constata ca, desi aceasta nu reprezinta folosul necuvenit urmarit de catre inculpati, folosul necuvenit fiind reprezentat de voturile pe care intentionau inculpatii sa le obtina prin mijloace ilegale, consolidarea functiilor in partid reprezinta insa mobilul actiunilor inculpatilor, cauza interna a actiunilor acestora.

Imprejurarea ca, ulterior savarsirii faptei, inculpatul Y nu a mai candidat pentru o noua functie in partid nu este de natura a inlatura scopul in virtutea caruia a actionat cand a savarsit infractiunea. Mobilul infractiunii se raporteaza la data savarsirii faptei, fiind necesar si suficient ca la data exercitarii influentei,inculpatii au actionat cu scopul de a obtine foloase necuvenite reprezentate de un numar sporit de voturi pentru candidatul sustinut de catre formatiunea politica in cadrul careia detineau o functie de conducere. Neangajarea in alegerile care au urmat nu poate fi interpretata, cum solicita inculpatul, in sensul ca ab initio acesta ar fi fost dezinteresat de cariera sa politica viitoare fiind contrazisa de modul de abordare surprins in inregistrarea ambientala, in care a punctat ca este imprtanta pozitia sa: ‘important pentru noi ca judet, pentru mine…’ ca si ‘domnu presedinte va roaga sa incercati sa-l ajutati, importanta e si pozitia domniei sale. …foarte bine pentru un echilibru care trebuie creat la nivel national.’

Referitor la acest ultim aspect se constata, inclusiv din convorbirile purtate de inculpatul X cu martorul F (Vezi acolo mai… ca o fost cam prea… prea mult dincolo) sau martorul K (Vezi ce faceti ba, nu discrepanta aia asa mare ma, ce…), ca inculpatii erau concentrati preponderent pe imaginea personala in urma alegerilor, importanta fiind inlaturarea discrepantelor dintre cei doi candidati, nu neaparat castigul candidatului sustinut de PNL.

Imprejurarea invederata in aparare in sensul ca inculpatul Y detinea deja o pozitie de putere in partid, atingand cele mai inalte functii si avand deja un aport substantial in promovarea partidului sau – cu referire la afilierea la PPE, nu este de natura a inlatura mobilul care l-a indemnat catre acest mod de actiune. Se constata ca pentru ambii inculpati implicarea in cariera politica a fost una totala, inclusiv din declaratiile din apel rezultand ca inculpatii au fost si sunt si in prezent centrati pe cariera lor politica, desi in prezent nu mai detin functii politice.

Prin urmare, cum pertinent a retinut si prima instanta, si cum rezulta si din probatiunea administrata, inregistrari ambientale, interceptari convorbiri telefonice, inclusiv din declaratiile martorilor D, E, F, G, H, I, J, K, L si M, in cariera lor politica, de care erau, in mod evident, extrem de atasati, inculpatii aspirau in permanenta daca nu la o promovare, cel putin la mentinerea functiilor deja detinute si a pozitiei importante in cadrul partidului, functiile politice nebeneficiind de stabilitate.

Cum rezulta din declaratia inculpatului Y, acesta era deplin constient de eforturile depuse pentru partidul PNL, dupa fuziunea acestuia cu PDL, acesta aratand in fata instantei ca prin activitatea sa anterioara din cadrul PDL a reusit sa aduca PNL in cel mai important grup parlamentar din Parlamentul European. Aceasta atitudine centrata pe succesul in cariera sa politica nu este o prezumtie a primei instante, rezultand din declaratiile inculpatului coroborate cu inregistrarea ambientala care demonstreaza modalitatea categorica in care pretinde din partea celorlalti subiecti conformarea pentru obtinerea rezultatului scontat in alegeri si permite concluzia ca inculpatul nu era dezinteresat de evolutia sa in cadrul partidului, dimpotriva, modalitatea in care acesta se plasa in cadrul partidului fiind in centrul preocuparilor sale.

Fata de toate aceste considerente, se constata ca in mod corect prima instanta a retinut vinovatia inculpatilor X si Y sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 13 din Legea 78/2000”.

*Cititi aici integral decizia nr. 666/25.05.2016 pronuntata de judecatoarele Flavia Maria Cristina Florenta si Florentina Parvu, de la Curtea de Apel Timisoara

*Cititi aici integral sentinta nr. 1/16.01.2016 pronuntata de judecatorul Robert Birsescu, de la Tribunalul Caras-Severin

Sursa: Justitiarul.ro, preluare dupa Luju.ro

Related Posts

2 Responses “Klaus Iohannis a beneficiat de voturi necuvenite, obținute prin fraudă”

  1. alegatorul X says:

    voturi necuvenite obtinute prin frauda = nimic nou sub Soare, vb lui Caragiale: “Fiecare voteaza cu cine vrea, ca din urna iese cine trebuie!”, asta cat o mai tine “jocul” pe seama democratiei. “Euuu cu cine votez?!”, ramane inca valabil!

  2. Nicolleta says:

    Prins la mijloc: intre pozitia prezidentiala, strategia occidentala si nu in ultimul rand, prima doamna. Absolut ingenios!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss