Managementul dezastruos al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, încurajat de subvenţiile nejustificate şi necontrolate ale statului român plătite în contul apei grele produse de mult în surplus, încep să-şi producă efectele. Datoriile cumulate de-a lungul timpului, provocate, pe de o parte de cheltuielile umflate în contul unor lucrări, iar pe de alta, de contravaloarea energiei electrice consumate, nu puteau rămâne neobservate de creditori. Ca atare, ieri, unul dintre aceştia a decis punerea sub sechestru a unor bunuri aparţinând Regiei, în contul unor datorii de 1,3 milioane lei neplătite unor furnizori, care nicidecum nu sunt atât de mari pe cât au alţi creditori de încasat. Aceste datorii sunt însă infime faţă de cele totale înregistrate de RAAN. Conform datelor postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, în 2011 RAAN avea datorii totale de peste 667 milioane de lei, patrimoniul fiind evaluat sub 150 mil. lei.
Un executor judecătoresc împreună cu un avocat al unui furnizor de servicii al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) au venit, ieri dimineaţă, la sediul central al instituţiei din Drobeta Turnu Severin, pentru a pune sechestru pe şase maşini şi două locomotive ale Regiei, în locul unei datorii totale de 1,3 milioane de lei către diverşi furnizori.
Potrivit unor surse apropiate discuţiilor cele şase autoturisme au fost duse în parcarea din spatele instituţiei pentru a fi ridicate în contul datoriei. “Cele şase maşini vor sta în parcarea instituţiei timp de 60 de zile, perioadă în care RAAN ar trebui să-şi achite datoriile către furnizori”, au declarat pentru Curierul Naţional sursele citate.
“De altfel, o maşină aparţinând RAAN a plecat astăzi (ieri – n. red.) la Bucureşti, la Direcţia Naţională Anticorupţie, cu mai multe dosare care incriminează fostele conduceri ale Regiei, inclusiv Adrian Olaru şi Gheorghe Dulcea (foşti directori generali). Printre altele este vorba despre raportul Curţii de Conturi care a confirmat plăţi efectuate de RAAN, deşi erau nedatorate, de circa 54 milioane de lei, dar şi de orele suplimentare plătite nejustificat unei firme de pază”, au precizat sursele citate.
Pe de altă parte, liderul de sindicat al platformei Romag Prod, Florin Rogobete, a declarat pentru Mediafax că au fost blocate conturile regiei, iar cei aproximativ 2.700 de angajaţi ai platformelor RAAN nu şi-au primit salariile pentru luna aprilie, care ar fi trebuit achitate în 25 mai. În urma discuţiilor purtate săptămâna trecută cu directorul general al RAAN, Dan Andruşca, s-a convenit că salariile vor fi plătite în decurs de o săptămână, în caz contrar sindicaliştii ameninţând că vor declanşa proteste.
Florin Rogobete a explicat însă că principalul motiv pentru care salariile nu au fost achitate este acela că Guvernul nu a achitat contravaloarea cantităţii de apă grea produsă pe platforma Romag Prod din cadrul RAAN.
Responsabilii RAAN nu vor însă să recunoască, sau nu ştiu, că Sucursala Romag Termo a produs mult mai multă apă grea decât este nevoie pentru reactoarele 1 şi 2 şi pentru 3 şi 4, care nu se ştie dacă vor mai fi construite.
Niţă: S-a făcut “un jaf de proporţii” la RAAN
În luna martie, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, anunţa că, după ce a analizat situaţia, şi-a dat seama că la RAAN s-a făcut “un jaf de proporţii”, acuzând conducerea Regiei de “lipsă totală de management”.
“Un jaf de proporţii cum nu mi-am putut imagina. O lipsă totală de management, un management mediocru, un management care nu a dorit să pună această companie pe criterii de eficienţă”, afirma Constantin Niţă.
Ministrul delegat pentru Energie şi-a argumentat declaraţia cu privire la managementul defectuos de la RAAN prin faptul că structura de conducere, care are peste 200 de angajaţi, menţine contracte păguboase.
Referitor la contractele păguboase, ministrul delegat pentru Energie a dat ca exemplu o licitaţie de construire a unei intalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009, de societatea Confort S.A., firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat, deşi nu a fost terminată până în prezent.
În scopul scăderii cheltuielilor la RAAN, Constantin Niţă a mai spus că se va rezilia contractul de pază pe care unitatea îl are cu firma deţinută de familia directorului Poliţiei Locale, Constantin Micşoniu, în valoare de un milion de euro pe an, urmând ca de paza Regiei să se ocupe angajaţii Regiei.
“Nu mai vorbim despre gestionarea intrărilor de cărbune, o vraişte totală”, mai spunea Niţă.
RAAN a luat 1,5 mld. lei pe apa grea, dar nu prea a plătit facturile la energie
Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN), cea în subordinea căreia funcţionează Romag-Prod (producătorul de apă grea pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă, operate de Nuclearelectrica) a încasat 1,54 mld. lei în contul apei grele produse, dar nu prea şi-a achitat facturile la energia furnizată de Nuclearelectrica.
Explicaţiile sunt furnizate în replica dată Curţii de Conturi de către Nuclearelectrica, referitor la raportul care incrimina nemajorarea capitalului social al Nuclearelectrica cu valoarea sumelor alocate de la bugetul statului pentru achiziţia apei grele.
Concret, în baza OUG nr.80/ 2006 privind asigurarea producţiei de apă grea în vederea punerii în funcţiune şi pentru completarea necesarului tehnologic pe durata de viaţă a unităţilor 3 şi 4 de la Centrala nuclear-electrică Cernavodă, SN Nuclearelectrica SA (SNN) şi RAAN Drobeta Turnu Severin au încheiat contractul de furnizare produse nr.493/M/21.11.2006. “Conform prevederilor contractuale, în perioada 2006-2011, SNN a achiziţionat cantitatea de 862 tone apă grea, în valoare totală de 1.541.000.000 lei, din care, cu finanţare de la bugetul de stat, 1.383.000.000 lei şi, din surse proprii, 158.000.000 lei. Întreaga cantitate de apă grea a fost recepţionată şi se află în custodia furnizorului RAAN – ROMAG Drobeta Turnu Severin”, explică Dumitru Dina, directorul general al Nuclearelectrica.
Cercul vicios al subvenţiilor
Pe de altă parte, Nuclearelectrica arată că sesizările Curţii de Conturi privind întârzierile înregistrate la plata facturilor au avut loc în derularea contractelor de vânzare a energiei electrice încheiate cu RAAN în 2011 “şi cu doi furnizori concurenţiali (în anul 2010)”. “Întârzierea mare cu care RAAN a achitat facturile a fost cauzată de dificultăţi în procesul de compensare prin care s-au efectuat plăţile şi în care responsabilitatea RAAN era limitată (posibilitatea de efectuare a compensării fiind condiţionată de primirea de către RAAN de subvenţii de la buget, de restituirea TVA etc.)”, notează Dumitru Dina într-un document remis Curierului Naţional.
Potrivit oficialului, “Nuclearelectrica a aşteptat plata integrală a ultimelor facturi din contractul respectiv”, urmând să calculeze penalităţile de întârziere.
“Faţă de partenerii care nu au acceptat să achite penalităţile calculate, SNN a introdus acţiuni în instanţă”, se arată în documentul Nuclearelectrica.
Prime substanţiale date angajaţilor înainte de Paşte
Deşi are o mulţime de probleme financiare, aflându-se în plină reorganizare RAAN anunţa la jumătatea lunii aprilie că va acorda câte 1.000 lei primă de Paşte celor 3.600 de angajaţi, bugetul posibil alocat urmând să se ridice la 3,6 mil. lei.
RAAN are 3.600 de angajaţi, pe platformele Romag Termo, Romag Prod, RAAN Executiv, dar şi la Sucursala Cercetări Nucleare (SCN) Piteşti şi Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare (SITON) Bucureşti. Regia se află în prezent în proces de reorganizare, iar în ultimele luni s-a discutat despre închiderea combinatului de apă grea, Romag Prod, unde lucrează aproximativ 1.400 de oameni, în condiţiile în care nu s-au găsit investitori pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, care să preia producţia de apă grea de pe platforma RAAN.
autor: Afrodita Cicovschi
sursa: curierulnational.ro
comentariu